Cancerul, în toate formele sale, este a doua cauză comună de moarte în lumea civilizată, care afectează toate vârstele şi păturile sociale ale populaţiei, devenind un vast domeniu de cercetare medicală, se arată în Prefaţa cărţii BIOMARKERI TUMORALI ÎN DIAGNOSTICAREA MALIGNITĂŢII. Relaţia lor cu malignitatea. De la deziderate la posibilităţi şi limite, semnată de Nicolai Z. Bruja şi apărută la Editura Academiei Române. Lucrarea, structurată în două părţi şi 24 de capitole, începe răspunzând
la întrebările
Ce este malignitatea şi ce sunt biomarkerii tumorali? Autorul subliniază faptul că niciun biomarker tumoral nu are specificitate şi sensibilitate 100%, nici capacitatea de a semnala apariţia malignităţii la persoanele cu risc crescut. Capitolul întâi descrie
Disfuncţii metabolice în boala malignă, iar următoarele –
Microelementele ca markeri tumorali; Proteine plasmatice în cancer; Glicoproteine serice în cancer. Autorul analizează în continuare
Markeri tumorali de natură proteică şi
Markeri glicoproteici. Un capitol vast este alocat
Imunoglobulinopatiilor (maladia lanţurilor uşoare, a lanţurilor grele, mieloamele).
Glicoproteine; Componente glucidice ale lanţului oligozaharidic; Antigene oncofetale sau oncoembrionice; Antigene tumorale de tip mucinic; Citocheratine; Hormoni ectopici; Enzimele ca biomarkeri tumorali sunt alte subiecte abordate în prima parte a cărţii. În cea de-a doua, autorul descrie amănunţit, structurat pe organe,
Multipli biomarkeri tumorali utili depistării diverselor tipuri de neoplazie (cancer prostatic, ovarian, de sân, pulmonar, colorectal, de piele, tiroidian, melanom etc.). Sistematizat, în tabele sunt prezentate
Patologii asociate biomarkerilor tumorali şi
Valorile de referinţă ale acestora. Volumul se încheie cu
Biomarkeri tumorali şi perspective analiticeşi
Biomarkerii tumorali în stările benigne. Cartea abordează subiectul amănunţit şi documentat, fiind utilă atât cercetătorilor, cât şi practicienilor în domeniu.