Şi totuşi, pentru perioada când medicina românească era europeană, aşa cum magistral a demonstrat eminentul chirurg Dan Setlacec (în cele două volume ale sale, model în materie de documentare şi stil ştiinţific; cu nicio frază de prisos) includerea în dicţionar doar a patru medici (...)
În prefaţa semnată de celebrul Jean-Charles Sournia (chirurg, membru al Academiei Franceze de Medicină, fost director general al Sănătăţii în Franţa şi preşedinte al Societăţii Internaţionale de Istoria Medicinii) acesta afirmă că Michel Dupont a scris un dicţionar (...)
Mă opresc doar la un citat asupra relaţiei durere–suferinţă: „Trebuie să fie stabilită o distincţie între durere şi suferinţă. Sub termenul de durere, se înţelege în esenţă consecinţa unei leziuni fizice somatice care nu se limitează la teritoriul afectat; în timp ce, sub (...)
Dar înainte de a ajunge la punctul culminant, care ar putea deveni finalul articolului următor, să continuăm cu etimologia termenului durere. Până acum au lipsit referirile la greacă, deşi această limbă este cea mai importantă în tezaurul vocabularului medical de origine (...)
În condiţiile anomiei sociale actuale, al colapsului (sau, de ce nu, prăbuşirii, ţinând seama de etimologia lat. – collapsus = prăbuşit) pseudo-sistemului medical autohton, al desconsiderării personalului medico-sanitar, educaţia precară şi mass-media fiind cauze (...)
Momentul determinant în naşterea pasiunii a fost o întâmplare fericită, datorată şansei: în octombrie 1974 mă aflam la Lyon, în Franţa, când a fost anunţat printre cei trei laureaţi Nobel pentru Medicină şi George Emil Palade, iar în principalele cotidiene se menţiona că marele (...)
Ipoteza a fost formulată în anii ’90, dar abia de dată recentă ea este susţinută de mai multe argumente experimentale, unele chiar măsurabile. O serie de cercetători sunt excesiv de optimişti, denumind cele patru grupe de tehnici fizice imagistice (electroencefalografia (...)
Cu mărturisirea că ani de zile începeam capitolul despre biomembrane al cursului utilizând elemente din eseul lui Lewis Thomas. Efectul era vizibil, iar recent, un fost adept al meu, acum stabilit în Canada, mi-a amintit după două decenii cât de mult l-a impresionat ideea membranei terestre (...)
În zadar, deoarece ulterior termenul a evoluat în sensul sugerat de întemeietorul eseului modern. Iar în prezent s-a ajuns la cea mai teribilă invazie aplatizantă. În domeniul biomedical, această degradare se manifestă prin ignorarea sau uneori chiar prin contestarea unor (...)
Ulterior, în perioada Romei imperiale, verbul are îndeosebi sensul etimologic de „a pune în mişcare“, „a excita, a provoca“, iar în limba rustică, „a apăsa, a produce“. Dar de unde a apărut acest sens? În realitate, „cito, citare“ reprezintă forma (...)