resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Dr. FOTEA Nicoleta-Monica

Publicitate
 
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.

Articole scrise de FOTEA Nicoleta-Monica

Acizii grași polinesaturați și bolile cardiovasculare: studiile negative

Numarul 16 (1422) | 21 Aprilie 2017
     Deși numeroase studii clinice au arătat efectele pozitive ale acizilor grași polinesaturați (PUFAs), sunt și cercetări care nu susțin beneficiul acestora: OMEGA, ORIGIN, SU.FOL.OM3, Alpha-Omega sau DART2.      Studiul OMEGA1 a inclus pacienți cu vârsta de cel puțin 18 ani, dar până (...)

|

Acizii grași polinesaturați și bolile cardiovasculare: studiile pozitive

Numarul 13 (1419) | 31 Martie 2017
     Acizii grași polinesaturați (PUFAs) ω3 și ω6 sunt adesea recomandați pacienților cu patologii cardiace pentru rolul lor pleiotrop asupra sistemului cardiovascular, reducând riscul de infarct miocardic, moarte subită cardiacă, boală cardiacă ischemică sau insuficiență cardiacă. American Heart Association (...)

|

Studiile pragmatice

Numarul 3 (1409) | 20 Ianuarie 2017
     Noțiunea de studiu pragmatic a apărut odată cu observația că studiile clinice nu răspund realității întrucât sunt optimizate pentru a deveni ușor de controlat. Frecvent, se desfășoară în centre terțiare cu personal înalt specializat și selectează extrem de riguros participanții, ceea ce duce la (...)

|

Pasajul celulelor din culturi

Numarul 1 (1407) | 6 Ianuarie 2017
    Subcultura, denumită mai frecvent pasajul celulelor, constă în eliminarea mediului din care s-au epuizat substanțele nutritive și transferul acestora pe un alt mediu de cultură proaspăt, procedură ce permite propagarea celulelor sau a liniilor celulare. O cultură celulară trece prin mai multe faze ce descriu curba (...)

|

Culturile celulare

Numarul 52 (1406) | 23 Decembrie 2016
     Cultura celulară este procesul prin care celulele sunt crescute în condiții controlate, cel mai frecvent în afara mediului natural. Condițiile de cultivare diferă în funcție de tipul celular, dar, în general, acestea sunt un substrat-placă cu mediu care furnizează nutrienții necesari creșterii și un (...)

|

Când considerăm relevant un studiu?

Când considerăm relevant un studiu?

Numarul 39 (1393) | 23 Septembrie 2016
    Zilnic sunt publicate în revistele de specialitate rezultatele unor studii clinice, astfel încât clinicianul se vede pus în fața unei multitudini de informații care ridică o întrebare fundamentală: este rezultatul obținut unul relevant sau nu? (1) Atenția este tipic centrată pe valoarea unui singur parametru ce (...)

|

Aplicații ale sistemului de editare genomică CRISPR/Cas9

Aplicații ale sistemului de editare genomică CRISPR/Cas9

Numarul 33 (1387) | 12 August 2016
     Una dintre primele aplicații ale sistemului CRISPR/Cas9 a fost în domeniul agriculturii, cu accent pe modificarea culturilor de orez și grâu. Sistemul de editare a genomului a fost utilizat pentru a modifica specific ADN-ul astfel încât culturile să devină mai rezistente la secetă sau boli. Transmiterea (...)

|

Universul CRISPR/Cas9

Universul CRISPR/Cas9

Numarul 28 (1382) | 8 Iulie 2016
     CRISPR/Cas, o nouă modalitate de editare a genomului ce poate modifica ADN-ul cu înaltă acuratețe, a fost prezentată în 2012 de cercetători de la Universitatea Berkeley din California. Dar, de fapt, istoria CRISPR este mult mai veche și reprezintă o reîntoarcere la un sistem descris pentru prima dată de o (...)

|

Ce luăm cu noi după șase ani de facultate

Numarul 27 (1381) | 1 Iulie 2016
Patru absolvente ale UMF „Carol Davila“ București scriu despre ce iau cu ele – la final de facultate – în afară de diplomă, cearcăne și experiența anxioasă a multor examene     Șanse și oameni        Șase ani. Prea mult. Aceasta a fost concluzia la care am ajuns împreună cu colegii (...)

|

Aplicații ale imunohistochimiei

Aplicații ale imunohistochimiei

Numarul 25 (1379) | 17 Iunie 2016
     Imunohistochimia (IHC) are numeroase aplicații, atât în cercetarea fundamentală, cât și în cea clinică. Printre cele mai importante regăsim: diagnosticul histogenetic al neoplaziilor nediferențiate a căror origine nu poate fi precizată morfologic, studiul factorilor de prognostic și identificarea unor (...)

|

Imunohistochimia

Imunohistochimia

Numarul 19 (1373) | 6 Mai 2016
     Imunohistochimia (IHC) este o metodă de evidențiere și localizare a antigenelor celulare sau tisulare, de la aminoacizi sau proteine până la agenți infecțioși și populații celulare specifice. Deși este mai puțin sensibilă din punct de vedere cantitativ, comparativ cu celelalte metode imunologice precum (...)

|

Rolul noilor tehnici de secvențiere

Rolul noilor tehnici de secvențiere

Numarul 16 (1370) | 15 Aprilie 2016
     Odată cu reducerea costurilor și apariția noilor metode, există posibilitatea de secvențiere a întregului exom sau genom, lăsând pe loc secund testarea țintită a unor gene considerate de clinician a se corela cu patologia și fenotipul bolii pacientului. Dacă, înainte de a dispune de noile tehnici de (...)

|

Metode de secvențiere genetică (3)

Metode de secvențiere genetică (3)

Numarul 13 (1367) | 25 Martie 2016
     Pirosecvențierea. Tehnica Roche 454 sau pirosecvențierea, asemănător cu metoda Illumina, secvențiază concomitent multiple fragmente, prin înregistrarea semnalelor optice pe parcurs ce bazele nucleotidice sunt adăugate. Probele ADN sau ARN sunt fragmentate în secvențe scurte, dar, spre deosebire de Illumina, (...)

|

Metode de secvențiere genetică (2)

Metode de secvențiere genetică (2)

Numarul 12 (1366) | 18 Martie 2016
     Secvențierea prin sinteză sau tehnologia Illumina pornește de la fragmentarea ADN în secvențe de 200–600 de perechi de baze. Fragmentarea este realizată de transpozom (complex transpozon–transpozază), care taie ADN dublu catenar. Transpozomul* este utilizat în mutageneza inserțională și este o secvență (...)

|

Metode de secvențiere genetică (1)

Metode de secvențiere genetică (1)

Numarul 11 (1365) | 11 Martie 2016
     Secvențierea genetică se referă la orice metodă ce determină succesiunea de nucleotide dintr-o catenă ADN sau ARN. Metodele de secvențiere ale ADN sau ale ARN sunt instrumente cheie în multe domenii, nu numai în cercetarea biomedicală; multe științe beneficiază de pe urma acestora: medicina legală, (...)

|

Cum detectăm anomaliile cromozomiale

Cum detectăm anomaliile cromozomiale

Numarul 9 (1363) | 26 Februarie 2016
     Genomul uman, alcătuit din 3 x 109 perechi de baze, este împachetat în 23 de perechi de cromozomi (22 de perechi de cromozomi autozomali și una de cromozomi sexuali). Alterarea calitativă sau cantitativă a structurii cromozomiale are o incidență de aproximativ 1% în populația generală și este responsabilă (...)

|

De aici începe viitorul

De aici începe viitorul

Numarul 7 (1361) | 12 Februarie 2016
Studentă în ultimul an la Facultatea de Medicină din cadrul UMF „Carol Davila“ București, Nicoleta Fotea dorește să îmbine activitatea clinică și cercetarea fundamentală, motiv pentru care s-a implicat în proiecte de cercetare în hematooncologie, la Institutul european pentru studiul biologiei îmbătrânirii (Groningen), și (...)

|

O mutație cu accidente vasculare cerebrale multiple la pacienții tineri

Numarul 51-52 (1353-1354) | 18 Decembrie 2015
     Pacient în vârstă de 50 de ani, se internează în serviciul de Recuperare Medicală al spitalului „Elias“ pentru deficit motor de tip hemipareză stângă ataxică predominant brahială. Din antecedentele personale patologice s-au reținut: hipertensiune arterială esențială grad III cu risc adițional înalt (...)

|

Aneuploidia şi animalele transgenice

Aneuploidia şi animalele transgenice

Numarul 21 (1323) | 22 Mai 2015
   Aneuploidia, definită ca numărul anormal de cromozomi la nivel celular, este o caracteristică esenţială a celulelor canceroase şi este în plus asociată cu mai multe patologii legate de îmbătrânire, cum ar fi boala Alzheimer. În laboratorul lui Floris Foijer, cercetător al Academiei de Ştiinţe din Olanda, se (...)

|

 
Viaţa Medicală