Emergenţa microorganismelor reflectă dinamica biologică a microorganismelor, o componentă importantă a evoluţiei acestora. La început, a scăpat atenţiei, emergenţa manifestându-se în zone restrânse, cu incidenţă redusă, la distanţă (în spaţiu şi timp), iar (...)
Creşterea numărului animalelor de companie,
considerate parte a familiei şi a stilului de viaţă al omului, ridică problema
exagerărilor, a riscului epidemiologic şi de sănătate publică. Prezenţa zilnică
în mediul comun şi ataşamentul omului au permis acceptarea (...)
Modificările demografice, creşterea
densităţii populaţiei, sărăcia locuitorilor defavorizaţi din centrele
urbane, in diverse zone geografice ale globului au fost semnalate, in
ultimele două decenii, ca factori ai resurgenţei unor boli precum
tuberculoza, dizenteria şi (...)
Supravegherea vaccinărilor, siguranţa
vaccinurilor reprezintă componente nelipsite şi vitale ale supravegherii
bolilor prevenibile prin vaccinare. Extinderea fără precedent a imunizărilor prin vaccinare impune specialiştilor care lucrează în domeniu, oamenilor de (...)
Au existat şi mai există puncte de vedere diferite şi argumentate privitoare la această controversă. Banca Mondială, într-un raport din 2003, după ce subliniază importanţa supravegherii de sănătate publică, delimitează culegerea datelor ce provin din cercetare de (...)
De la exemplul Listeriei monocytogenes, care se transmite predominant prin alimente, ceilalţi patogeni incriminaţi beneficiază, în schimb, de alte mecanisme de transmitere.
Boala diareică – toxiinfecţia alimentară – este responsabilă de mortalitatea ridicată (...)
În poliomielită, detectarea la timp a cazului întâmpină dificultăţile diagnosticului de confirmare, dat fiind faptul că unei forme cu paralizie îi corespund cel puţin 200 de cazuri de infecţii polio fără paralizie, dar care constituie tot atâtea surse (...)
În emergenţele complexe, mobilitatea populaţiei atinge exodul, survin subnutriţia extremă, oboseala, stresul, iar factorii climatici favorizează apariţia epidemiilor. Culegerea informaţiilor rămâne dificilă, datele primite fiind adesea incerte, mai ales din zonele care (...)
OMS a instituit şi operează reţeaua de supraveghere a gripei, încă din 1952. OMS, în parteneriat cu birourile OMS regionale, cu ţările implicate, ministerele Sănătăţii, centrele şi laboratoarele cu care OMS colaborează, a instituit supravegherea virologică a febrei Denga şi Denga (...)
Constituţia OMS a intrat în vigoare în 1948, cu prevederi largi în domeniul sănătăţii, printre care şi organizarea serviciilor tehnice, de epidemiologie şi statistică, unul din obiective fiind eradicarea bolilor endemo-epidemice. Primul regulament internaţional a (...)
Ceea ce alimentează neliniştea socială, cu previzibile consecinţe pentru viitorul generaţiilor este şi sentimentul de culpabilitate al societăţii umane, care evoluează rapid, ignoră prudenţa necesară, consumă din ce în ce mai mult, dezvoltându-se haotic, ştergând graniţele (...)
Noul regulament, în vigoare şi azi, a apărut la începutul anului 2005, după ani de căutări şi consfătuiri, bazat pe conceptul modern al supravegherii epidemiologice globale; faptul presupunea solicitarea tuturor statelor de a-şi institui şi menţine funcţionarea (...)
Comitetul consultativ (Advisory Commitee on Immunization Practices – ACIP) este constituit din 15 membri cu drept de vot, experţi în domeniu (infecţionişti, epidemiologi, pediatri, specialişti în Sănătate publică, economişti etc.) cu mandat pentru patru ani desemnaţi şi stipendiaţi (...)
Secolul 21 debutează sub semnul preocupării omenirii pentru securitate sanitară. Patologia umană actuală ne reaminteşte de miza sanitară şi economică reprezentată de sănătatea animalelor de companie, a celor din crescătorii sau a celor sălbatice. Zoonozele sunt prezente (...)
RSS
ISSN 1583-8862
