Recent, colaboratorul nostru, dr. Viorel Pătraşcu, ne-a trimis la
redacţie cea de-a opta apariţie din serialul său „Tablete dulci-amare“, volum
intitulat AŞteptĂnd apocalipsa, ieşit de sub
teascurile Editurii Paralela 45 din Piteşti.
Timp de aproape două (...)
Uneori, în viaţa omului, apare un moment hotărâtor când trebuie afirmat un nu! Hotărâtor, fără niciun drept de recurs. Inerţiile cad de la sine, toate resursele sunt mobilizate spre aflarea unor noi soluţii.
La începutul anului 2009, când dna dr. (...)
Întoarcere
în timp. În urmă cu cinci ani, împreună cu dna dr. Corina Şebe, directorul executiv al ASP a judeţului Călăraşi, şi
dna dr. Camelia Truică, director
executiv adjunct, păşeam prin zonele unde apele revărsate ale Dunării loviseră
cu furie oameni şi (...)
Asemenea multor tineri, dr. Adrian Cătănescu, om vârstnic şi aşezat de acum, visa să
cunoască America. Ţara libertăţii, democraţiei, succesului şi a tuturor şanselor
cucerea minţile. În ţările cu dictatură comunistă, cu graniţele închise şi
cenzură severă, (...)
Despre zona Câmpinei, din judeţul Prahova, un om
al locului, cu nedisimulată mândrie, îmi afirmase că îi este foarte
dragă lui Dumnezeu. Beneficiază de o climă blândă, temperată. Iernile nu sunt prea aspre, verile nu excesiv de caniculare. Aici se înregistrează cel (...)
Se vehiculează deseori un adevăr care ne lasă indiferenţi. România deţine circa o treime din factorii naturali de tratament din Europa. Trebuie făcută o precizare însă: doar deţine, nu şi utilizează o rezervă terapeutică uriaşă. Din 8.500 de izvoare termale descoperite (...)
„Mergem la băi!“. Vreme îndelungată, expresia a
reprezentat o formulă, magică în felul ei, în îngrijirea sănătăţii.
După cum afirma Pliniu, timp de şase secole, romanii nu aveau la
dispoziţie alt medic decât băile, curele balneare perpetuate în timp. (...)
„Închisoarea popoarelor“, cum mai era denumit Imperiul austro-ungar, îşi trăia ultimele zile. România, care intrase în Primul Război Mondial cu dorinţa expresă de a-i elibera pe fraţii de peste munţi, avea să plătească un greu tribut de sânge. Situaţia (...)
Puţine instituţii de interes public din România s-au bucurat de un
sprijin material atât de substanţial precum Spitalul Clinic de Urgenţă pentru Copii „Maria Sklodowska Curie“ din Bucureşti. Nu poţi găsi o
explicaţie decât într-un semn de destin. Spitalul, dat (...)
Publicaţia „Curierul Ginta Latina“ s-a adresat românilor de pretutindeni publicând materiale informative, documente despre istoria şi starea actuală a românilor din Basarabia şi Bucovina, Ucraina, Ungaria şi Voivodina, despre „vlasii“ din Timocul sârbesc, despre aromânii din Pind (...)
Optimismul îşi află cu greu argumente viabile. Uneori însă, din fericire, apar şi excepţii de la regulă. În unele locuri din ţară, oamenii le confirmă. Avem în vedere spitalul orăşenesc din Brezoi, judeţul Vâlcea, cu o capacitate de 67 de paturi. În toamna anului trecut, o comisie (...)
În primul capitol: forurile ştiinţifice medicale, Academia Română de Medicină. Sediul şi şedinţele, la Spitalul Colţea. În Biroul acesteia vom întâlni nume înscrise cu majuscule în istorie: C. Angelescu, prof. dr., preşedinte; G. Proca, prof. dr., vicepreşedinte; D. (...)
Recent, la editura RAO, a văzut lumina tiparului o monografie impunătoare, intitulată MONGOLIA LUI ςINGHIS HAAN, TRECUT ŞI PREZENT, semnată de cei doi autori: Bor Sugarjav şi Ion-Mihail Iosif. Marea exploratoare română, Uca Marinescu, a pus la dispoziţia autorilor un (...)
Şefa secţiei, dr. Diana Cîrjaliu, a muncit din greu, amenajând cu propriile forţe saloanele şi culoarele. A modelat materiale diverse, inclusiv sticlă şi fier după cum aflasem din succinta corespondenţă pe e-mail. În consecinţă, mă aşteptam să întâlnesc o persoană (...)
În referatul susţinut de acad. Nicolae Cajal în sprijinul obţinerii titlului de profesor la concursul susţinut în 1991, regretatul om de ştiinţă consemna, printre alte merite ale aspirantului Mihail Sefer: abordarea unei complexităţi de laturi teoretice în cercetarea (...)
RSS
ISSN 1583-8862
