resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Cât ne costă plasticul şi contemporanii săi

Autor: Dr. Mariana MINEA | 13 Martie 2015
Cât ne costă plasticul şi contemporanii săi
   Expunerea la disruptori endocrini generează cheltuieli de peste 150 de miliarde de euro anual în Uniunea Europeană, prin asocierea cu scăderea IQ-ului, cu diabetul zaharat, obezitatea şi infertilitatea masculină. Este rezultatul unui studiu publicat recent în revista Societăţii de Endocrinologie, Journal of Clinical Endocrinology and Metabolism, cercetare prezentată şi la ENDO 2015, a 97-a întâlnire anuală a societăţii. Substanţele chimice cu efect disruptor asupra sistemului endocrin (EDC) imită sau blochează acţiunea hormonilor şi astfel interferează cu activitatea acestora în organism. Organizaţia a publicat prima lucrare ştiinţifică despre EDC în 2009.
   Cheltuielile provocate de EDC pot fi, în realitate, mult mai mari, ţinând cont că echipa de specialişti de la New York University (NYU) a evaluat doar 5% din disruptorii endocrini cunoscuţi, într-o revizuire a trei decenii de studii populaţionale şi de laborator. Au existat cinci echipe de experţi, din care trei au analizat impactul EDC asupra dezvoltării neurologice, diabetului şi obezităţii, respectiv infertilităţii masculine. Este încă în curs de evaluare asocierea dintre expunerea la EDC şi cancerul de sân, respectiv capacitatea reproductivă feminină. Studiul a fost prezentat de Leonardo Trasande, profesor asociat de pediatrie, medicina mediului şi sănătate populaţională la NYU, care a subliniat că toate aceste boli sunt multifactoriale, dar că experţii au identificat asocierea puternică a fiecăreia dintre ele cu expunerea la cel puţin un EDC.
   Cele mai costisitoare EDC s-au dovedit a fi pesticidele pe bază de compuşi organofosforici, folosite în principal în agricultură. Expunerea prenatală la pesticide s-a asociat cu scăderea IQ-ului (o pierdere anuală de 13 milioane de puncte IQ pentru fiecare ţară UE) şi cu riscul apariţiei de dizabilităţi intelectuale (59.300 de cazuri pe an). Trasande a remarcat că afectarea intelectului este o pierdere invizibilă şi greu de cuantificat, pe care decidenţii nu o pot trece cu vederea. De asemenea, pesticidele se fac vinovate de apariţia diabetului la adulţi şi a obezităţii la copii.
   Implicate în scăderea IQ-ului şi în apariţia dizabilităţilor intelectuale sunt şi substanţele ignifuge, utilizate în compoziţia aparatelor electronice, mobilierului, saltelelor şi, nu în ultimul rând, a pijamalelor pentru copii. Utilizarea ftalaţilor a fost asociată cu apariţia obezităţii şi infertilităţii. Aceste substanţe intră în compoziţia plasticelor, deci şi a ambalajelor pentru alimente, jucăriilor şi podelelor de vinilin, şi sunt ingrediente în şampoane şi în produsele cosmetice. Expunerea la EDC se asociază şi cu autism şi cu A
Publicitate
DHD, iar bisfenolul A (din cănile de aluminiu, de exemplu) a fost asociat cu obezitatea la copii.

 

Efecte peste generaţii

 

   Un alt studiu, realizat de data aceasta pe animale, a demonstrat că expunerea la doze mici de PCB (bifenil policlorinat) în perioada prenatală are efecte care devin manifeste la vârstă adultă şi care persistă la urmaşi, până la a treia generaţie. Creierul prezintă receptori pentru EDC şi este foarte sensibil la acţiunea acestor substanţe, a explicat dr. Andrea Gore, profesor la Universitatea din Texas, Austin, unul dintre autorii studiului. Cercetătorii au administrat doze mici de PCB, comparabile cu cele la care sunt expuşi oamenii, femelelor de şobolani gestante în trimestrul al treilea. Puii lor au prezentat schimbări la nivelul a nouă gene din nucleul arcuat, implicate în reproducere şi în funcţia metabolică. La „strănepoţi“, s-au observat modificări în trei gene cu rol în menţinerea ritmului biologic şi în funcţia metabolică. Toate cele trei generaţii cântăreau semnificativ mai mult decât animalele din lotul de control.

 

Riscul de autism

 

   Expunerea prenatală la o combinaţie de substanţe ignifuge şi ftalaţi poate duce la comportament de tip autist, a fost concluzia unui alt studiu prezentat la ENDO 2015. Studiul a fost condus de o studentă în anul trei, Stephanie Degroote, de la Universitatea din Sherbrooke, Quebec. 28 de femele de şobolani au primit în mâncare o combinaţie de ftalaţi şi substanţe ignifuge în doze mici, 18 – acid valproic (asociat cu creşterea riscului de autism la oameni şi cu un comportament de tip autist la animale), iar 20 de pui de şobolan nu au fost expuşi la niciuna dintre aceste substanţe. Puii care au primit mixul de EDC au prezentat interacţiuni sociale reduse şi hiperactivitate, mai ales în rândul masculilor, comparativ cu puii neexpuşi. Aceleaşi elemente au fost observate şi la puii care au primit acid valproic, aceştia prezentând în plus şi anxietate.
   Un al patrulea studiu – observaţional, retrospectiv, realizat pe oameni în SUA – a făcut corelaţii între expunerea prenatală la ftalaţi, valorile hormonului corionic gonadotrop (hCG) în primul trimestru de sarcină şi un marker ce estimează fertilitatea: distanţa anogenitală a nou-născutului. Cercetătorii coordonaţi de Jennifer Adibi, profesor la Universitatea din Pittsburgh, au analizat date de la 362 de femei incluse în studiul multicentric TIDES (The Infant Development and the Environment Study), care s-a desfăşurat între 2010 şi 2013. Concentraţiile metaboliţilor urinari ai ftalaţilor au fost corelate cu valorile hCG şi cu distanţa dintre anus şi scrot, la nou-născuţii băieţi, iar rezultatele au fost „promiţătoare, dar mai multe studii sunt necesare pentru a putea formula o concluzie la nivel populaţional“.
   Cum putem limita expunerea la EDC? Pediatrul Leonard Trasande recomandă promovarea măsurilor care pot preveni expunerea la ECD, şi nu a unor tratamente care ar elimina efectele acestei expuneri. Câteva măsuri simple: consumaţi alimente organice, evitaţi încălzirea alimentelor în recipiente de plastic, aerisiţi camerele pentru a elimina acumulările de ECD produse de aparatele electronice din încăpere, evitaţi să consumaţi alimente la conservă. Întrucât acţiunea disruptorilor endocrini începe din perioada prenatală, dr. Andrea Gore sugerează că ar trebui completate discuţiile pe care le poartă medicii cu pacientele lor însărcinate, astfel încât să analizeze stilul de viaţă al viitoarelor mame şi să ofere astfel de sfaturi simple, de prevenire a expunerii la EDC.
 
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală