resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Şi la ei se poate

Autor: Prof. dr. Florin MIHĂLŢAN | 9 Ianuarie 2015
La început de an, o multitudine de scandaluri din presa medicală internaţională se perpetuează, dar nu ajung, nu ştiu de ce, în presa de profil din ţara noastră. Mă uitam, în schimb, că, la noi, ştirile din aceste multe zile de vacanţă au rămas tot la nivelul „infantil“ al veştilor anoste de cartier: aici a luat foc o casă, dincolo a mai murit un şofer; sigur nu au lipsit nici politicienii noştri „titraţi“, care petrec şi sunt vânaţi pentru escapade, libaţiuni, „facebook-uri“ promoţionale etc. Veştile medicale, precum demisiile numeroase din comisiile de specialitate ale Ministerului Sănătăţii, de la sfârşit de an sau aglomeraţiile de la camerele de gardă nu au fost decât cancanuri, printre celelalte tipuri de petreceri mediatizate intens. În aceeaşi perioadă, unele site-uri fac bilanţuri cu alte tipuri de scandaluri, mult mai profunde, cu reverberaţii importante din sferele medicale, cum este de exemplu, blogul „Rédaction Médicale et Scientifique“. Am să trec în revistă câteva dintre acestea, care cred că ar trebui măcar cunoscute şi de medicii din România, dacă nu de autorităţi.
În presa franceză, cap de afiş este plagiatul la tezele de doctorat. O teză de odontologie de doctorat a unei doctoriţe Marchal-Sixou din Toulouse, soţie a unui decan, care are un proces în derulare, cu o amendă de 25.000 de euro, a determinat tribunalul să declanşeze o anchetă la nivel de instanţe universitare, ridicând problema aşa-ziselor teze de doctorat de „complezenţă“. Discuţiile din presa franceză au mers de la cererea demisiei preşedintelui Societăţii franceze şi francofone de etică medicală, care a fost unul din directorii acestei teze, până la cererea retragerii sale din direcţiunea acestei teze. Şi la noi a fost un „heirup“ de sfârşit de an de susţinere de teze de doctorat. Poate că nu ar fi rău ca, la acestea, în final, să nu se judece doar originalitatea lor, dar şi activitatea candidatului în contextul subiectului ales şi susţinut, conflictele sale de interese etc.
La polul opus a fost o altă relatare din presa olandeză: o anchetă făcută la Amsterdam asupra lucrărilor publicate de un antropolog din această ţară, pe nume Mart Bax, care s-a ocupat de genocidul din Bosnia, a demonstrat că 61 de articole care apar în CV-ul său au fost inventate, ele neexistând, iar altele au fost fabricate. Aceste constatări au dus la retractarea articolului din revista „Ethnos“. Mă gândesc adesea la cuvântările pline de „învăţăminte“ ale unor cadre universitare cu funcţii de conducer
Publicitate
e, care ne sfătuiau să nu întrerupem activitatea publicistică pe latura ştiinţifică, pentru ca apoi să constat că mulţi confraţi profesori nu mai scriu nimic, existând doar prin interviuri sau ceea ce publică colaboratorii lor, unde sunt incluşi pro forma în colectivul de autori.
Abuzurile pot merge şi în alt sens. Charles Denham a folosit poziţia sa, în noua calitate de redactor şef al „Journal of Patient Safety“, publicând zece articole (şase ca prim autor, în condiţiile în care, anterior, nu prea scria nimic). În nouă a promovat unele recomandări a NQF (National Quality Forum), unde era copreşedinte, în favoarea unui produs (clorhexidina 2%), el având o societate comercială cu interese în producerea acestei substanţe. Acesta era un conflict de interese real, sesizat corect în SUA, ulterior cu beneficii de miliarde de dolari pentru producător, nu ceea ce se caută la noi, când un profesor face parte dintr-o fundaţie caritabilă, are o firmă de consultanţă medicală sau un contract cu o policlinică privată unde acordă consultaţii în alt regim decât cel de la stat. Se uită că, în urmă cu mulţi ani, la iniţiativa unui ex-ministru al sănătăţii, majoritatea medicilor au fost nevoiţi să facă astfel de firme de consultanţă, pentru a putea acorda aceste consultaţii în regim privat.
O practică utilizată de unele reviste, care a adus o multitudine de articole retrase în 2014, a fost legată de sistemul de „peer reviewer“. „Obrăznicia“ autorilor merge până la a trimite articolul cu recomandări de referenţi a căror adrese de mail sunt astfel „alese“, încât cererile de la reviste ajung în cutia poştală a autorului, care, în acest fel, sub acoperirea falsă a numelui respectivilor referenţi, îşi autorecomandă lucrarea. A fost o fraudă bine organizată, descoperită de BioMed Central, cu victime la edituri bine cotate precum: Elsevier, Wiley, Springer etc. Poate că nu ar fi rău să învăţăm din aceste greşeli, iar la revistele româneşti să existe referenţi aleşi de comitetul de conducere al acestora, pe criterii obiective şi nu subiective. Sigur că există şi autori care, după un timp, în speranţa unei reabilitări, recunosc prin declaraţii spontane greşelile şi retrag articolele, cum sunt, de exemplu, cei din colectivul nemţesc cu lucrarea: „Ubiquitination of the GTPase Rap1B by the ubiquitin ligase Smurf2 is required for the establishement of neuronal polarity“. Întrebările care se pun firesc sunt dacă fac acest lucru în speranţa unei reabilitări ulterioare şi de ce nu au evitat minciunile iniţial? Oare câţi medici români, autori de articole medicale, am văzut retrăgând articole cu date falsificate?
Sigur, există şi rezolvări, care ar trebui să ferească orice potenţial autor de ispita falsificării, mistificării, dar pentru aceasta fiecare potenţial autor ar trebui să citească un articol extrem de bine scris de Zaugg V. şi colab. cu titlul: «Améliorer les pratiques et l’organisation des soins: méthodologie des revues systématiques», unde se arată că, în condiţiile în care avem un asalt informaţional, un referat general ar trebui să respecte câteva reguli de aur: definirea întrebării de la baza cercetării, căutarea şi selecţionarea studiilor, extragerea şi analiza datelor, evaluarea calităţii metodologice a studiilor, sinteza rezultatelor. Astfel, acest drum onest, ales de fiecare dintre viitorii autori, poate să-i exonereze pe viitor de păcatul copierii, plagierii, falsificării – o urare pe care le-o fac tuturor, la început de an.
 
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală