resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Snobism şi muzică bună

Autor: Anca FLOREA | 9 Ianuarie 2015
Snobism şi muzică bună
La început de nou an, reclamele de tot felul anunţă deja repere extrem de mozaicate, pentru gusturi (muzicale) dintre cele mai diverse. Iar reacţia publicului se dovedeşte de multe ori cel puţin surprinzătoare, trădând şi cota de snobism sau de monden care creşte parcă de la un an la altul, dar şi extazierea în faţa unui repertoriu care, în mod obişnuit, ar fi considerat banal.
Cu siguranţă, faptul că spectatorii pot să posteze pe Facebook fotografii prin care toată lumea să vadă că au fost „acolo“ – adică oriunde se petrece un eveniment mult mediatizat – joacă un rol esenţial în orientarea lor către un concert sau altul. Iar „mostrele“ au fost numeroase chiar în primele zile din an. De exemplu, melomanii adevăraţi şi muzicienii au rămas uluiţi văzând că pentru seara de Revelion, după cum spuneam anterior, Opera Naţională a propus, timp de aproape două ore, partituri elevate şi în parte deloc accesibile semnate de Enescu, Bartok sau Alessandrescu (deşi se anunţa program românesc, discuţia despre includerea opusurilor de Bartok fiind însă mult mai amplă). În ultima clipă, au „strecurat“ şi Maşina de scris de Anderson sau un Kirculescu, plus câteva colinde sau alte piese corale. Însă am avut surpriza să văd, în relatările TV „de la faţa locului“, doamne încântate că au ascultat Enescu, afirmând chiar că programul a fost impecabil ales, deşi era evident că nu avea vreo legătură nici cu Opera, nici cu seara în care era normal să se cânte pagini pline de strălucire şi de vervă. Bineînţeles că acele persoane superîncântate veniseră în rochii elegante, proaspăt coafate, pentru a se răsfăţa apoi cu „bucate tradiţionale“ şi cu „fineţuri“ gastronomice, dar dădea bine să spună, mai ales în faţa camerei TV, că acel program era exact ce-şi doreau. Aş vrea să văd câţi dintre cei „extaziaţi“ vor intra ulterior în sala de concert pentru a (re)asculta acele lucrări. Culmea este că, după o asemenea „porţie“ de educaţie muzicală, în foaier au răsunat, aşa cum ar fi fost normal încă de la început, canţonete, arii din opere sau operete binecunoscute, valsuri şi alte muzici agreabile şi adecvate de Revelion. De ce printre solişti nu s-au aflat şi cei de la Opera-gazdă, pe lângă cei de la Operetă, este o altă discuţie.
O reacţie cel puţin ciudată s-a declanşat şi în urma promovării excesive a concertelor lui André Rieu, recomandat ca fii
Publicitate
nd cel mai apreciat violonist al momentului, efectul imediat regăsindu-se în cererea uriaşă de bilete, foarte scumpe, pentru apariţiile sale din vară (apariţii suplimentate la cinci!). Urmărind pe micul ecran programele sale prezentate prin lume, oricine vedea că, de fapt, el cântă împreună cu orchestra, nicidecum în secvenţe solistice, iar construcţia spectacolului implică şi cor, şi soliste, şi balerine, şi rochii „de epocă“ în culori pastel; melodiile sunt decupate dintr-un repertoriu ultracunoscut, fără nimic nou sau deosebit, dar învelit într-o formulă comercială care îi face pe cei ce asistă – tineri sau bătrâni – să se declare fericiţi, ca şi cum ar fi descoperit abia atunci minunea acelor lucrări. O nouă dovadă a faptului că ambalajul este esenţial.
Tradiţia şi snobismul sunt, de asemenea, argumentele forte ale celor care, cu conştiinciozitate şi convingere, urmăresc transmisiunea Concertului de Anul Nou de la Musikverein, deşi spiritul şi farmecul lui s-au pierdut demult. Valsurile sau polcile sună uneori chiar tern şi fără relief, dar pentru cei care cumpără biletele (scumpe) în sală ori pentru cei care nu concep să rateze reîntâlnirea, la postul de radio sau de televiziune, cu mereu aceleaşi piese, dirijate, şi anul acesta, de Zubin Mehta (destul de plictisit şi anost), a devenit un adevărat ritual de 1 ianuarie. Aceeaşi ambianţă, acelaşi balet convenţional – dar ce contează?!, important este că am fost în sală sau că am ascultat (văzut) transmisiunea şi am comentat-o apoi cu vecinii.
Culmea este că reţeta a fost preluată cu succes şi de ansamblurile noastre, Orchestra simfonică Bucureşti propunând momente amalgamate, hazardându-se să abordeze şi o amplă partitură de Ceaikovski, deloc adecvată într-un program pentru publicul larg. Totuşi, Sala Palatului a fost, se pare, plină, iar organizatorii au explicat că doresc să apropie muzica cultă de cei care astfel descoperă accesibilitatea ei. Mă îndoiesc sincer că spectatorii „cuceriţi“ astfel vor deveni iubitori înfocaţi ai creaţiei André Rieu şi orchestra, o formulă testată simfonice. Dar un „selfie“ pe lângă scenă dă bine şi face impresie pe Facebook, acolo unde toată lumea trebuie să vadă ce faci şi mai ales că eşti „în trend“ şi că nu ratezi niciun moment „de bonton“.
În fond, ar fi deosebit de inspirate toate aceste găselniţe dacă cei din sală s-ar alătura apoi melomanilor veritabili, dar din păcate, totul se rezumă la atracţia mondenă, la faptul că ai fost văzut acolo. Şi dacă te dă şi la televizor afirmând că abia aşteptai să asculţi opusuri dificile înainte de aperitive şi fripturi, cu atât mai bine.
Rău este că aspectul comercial primează, că organizatorii se adresează unui public deloc cucerit de muzica elevată, mizând însă pe cota enormă de snobism şi de dorinţa de etalare a unora, dispuşi să plătească 100 sau chiar 800 de lei numai ca să fie văzuţi printre spectatori. Şi, din păcate, funcţionează, ba chiar se şi înmulţesc asemenea manifestări.
Desigur că melomanii nu se regăsesc în acel „target“, aşteptând să reînceapă stagiunea de concert sau de operă, sperând că vor avea parte de clipe într-adevăr minunate de meloterapie, cu opusuri de mare frumuseţe, în interpretări pe măsură. Şi oare câţi dintre cei la care m-am referit vor avea măcar curiozitatea să intre într-o astfel de sală doar ca să asculte muzică? Probabil că foarte puţini.
 
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală