resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

A fi moral presupune să te recunoşti înfrânt

Autor: Maria ALEXANDRU | 26 Septembrie 2014
A fi moral presupune să te recunoşti înfrânt
„A fi moral presupune a te recunoaşte pe toate fronturile înfrânt, în lumea trecătoare de-aici.“ Este sentinţa dură aplicată figurilor exilului românesc, după cum a povestit dr. Mihai Neagu Basarab în cadrul conferinţei susţinute la Palatul Suţu la 18 septembrie 2014.
Prelegerea pe tema memoriei culturale a exilului românesc s-a concentrat pe două teme majore: sutele de publicaţii care au apărut, mai ales după 1945, sub redacţia oamenilor de cultură aflaţi în exil, pe de o parte, şi, pe de alta, câteva dintre aceste personalităţi, pe nedrept cvasianonime, după cum a explicat Neagu.
Exilul cultural românesc s-a exprimat în peste 2.000 de reviste şi ziare, majoritatea editate în limba română, în zeci de ţări din Europa şi cele două Americi. O serie de biblioteci din străinătate, printre care şi Biblioteca Română de la Freiburg, pe care o conduce dr. Mihai Neagu Basarab, păstrează aceste documente. Foarte puţine dintre revistele apărute în exil au fost exclusiv politice, majoritatea având mai degrabă caracterul de magazin, detaliind teme culturale.
După ce a inventariat cele mai longevive publicaţii româneşti din exi
Publicitate
l, dr. Neagu a insistat asupra biografiilor a şase exilaţi despre care majoritatea românilor din ţară „nu ştiu mare lucru“.
Mircea Popescu a fost elevul lui George Călinescu, care i-a predat italiană. Activ în cercurile ştiinţifice italiene, şi-a început activitatea didactică în 1945, ca profesor de românistică la Universitatea din Milano, după care s-a mutat la Roma. A murit la 56 de ani, în urma unui infarct miocardic, dar a lăsat în urmă „o operă perfect rotunjită, încheiată“. A scris pentru multe reviste italiene şi pentru presa românească din exil, editând chiar unele dintre revistele româneşti. A fost editorul primelor 13 numere anuale ale Revistei Scriitorilor Români.
Chiar mai necunoscut decât Mircea Popescu, Mihail Prodan a fost inginer silvic şi profesor de silvicultură. Din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, a început să lucreze în Germania, continuând cercetările pe care le începuse în România. A condus 37 de teze de doctorat la Universitatea din Freiburg, unde a fondat şi Biblioteca Română.
Petre Vălimăreanu este întemeietorul revistei cu cea mai longevivă existenţă din afara graniţelor ţării: Vatra. După cel de-al Doilea Război Mondial, a susţinut la Roma două doctorate: în drept şi în teologie.
Ceilalţi trei exilaţi despre care a vorbit sunt ceva mai cunoscuţi, cel puţin de către specialiştii din domeniul lor de activitate. Grigore Nandriş, specialist în slavistică, a susţinut, din 1946, prelegeri de filologie slavă la Facultatea de Limbi medievale şi moderne din Universitatea Oxford, iar din 1947 a devenit membru al Societăţii Universitare Slave din Cambridge. Dimitrie Găzdaru a fost, începând cu 1949, profesor de filologie romantică la Buenos Aires, unde a editat revista Cuget românesc şi periodicul Pensamiento rumano. Cel de-al şaselea, Niculae Herescu, a fost ales, în două mandate, preşedintele Societăţii Scriitorilor Români. Specialist în limbi clasice, a fost şi profesorul regelui Mihai. Herescu spunea că în perioada comunistă exilul a fost necesar „pentru a te bucura de bunurile cele mai de preţ: libertatea şi demnitatea umană“.
 
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală