resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Noutăţi în cercetare

Autor: Dr. A. M. | 26 Septembrie 2014

Diagnosticul inovator al tuberculozei

 

   O echipă de cercetători din Albuquerque şi Baltimore a publicat marţi (23 septembrie), în Nature Communications, un studiu1 care descrie principiul unui test diagnostic inovator pentru tuberculoză. Modelul propus este foarte ingenios şi poate identifica prezenţa tulpinilor de Mycobacterium tuberculosis sensibile la izoniazidă (HIN). În experimentul descris în revistă, s-a administrat INH etichetată cu azot 15 pe gruparea diimidă – (NH)2. Prin intervenţia enzimei KatG (o catalază-peroxidază specifică micobacteriilor sensibile la HIN), compusul este scindat în substanţa activă şi diimidă. Etichetarea cu 15N permite apoi dozarea azotului 15 în aerul expirat. Avantajele metodei sunt nu doar că dozarea se face la cinci-zece metode după administrarea medicamentului, ci şi că reacţia pozitivă (prezenţa azotului 15 în aerul expirat) este specifică tulpinilor de M. tuberculosis sensibile la HIN (rezistenţa rezultă printr-o mutaţie la nivelul enzimei KatG), ba, mai mult, cantitatea de 15N2 rezultată este influenţată de amploarea infecţiei. Cu alte cuvinte, testul este nu doar calitativ, ci şi parţial cantitativ.
   Avantajele introducerii unei astfel de metode în clinică sunt foarte mari, dat fiind că diagnosticul pozitiv al infecţiei cu micobacterii se face încă după metodele descrise la sfârşitul secolului XIX (fig. 1). Diagnosticul convenţional poate dura câteva săptămâni sau chiar luni, perioadă în care pacientul este contagios. Metodele moderne de diagnostic genetic sunt încă foarte costisitoare şi nu şi-au dovedit pe deplin utilitatea. Un studiu2 publicat în PeerJ, de pildă, a utilizat metagenomica (secvenţierea directă a ADN din spută) pentru a detecta şi caracteriza tulpinile de Mycobacterium tuberculosis. Analiza a inclus între 989.442 şi 2.818.238 de secvenţe genice pentru fiecare probă, dar doar şapte din cele opt analize au identificat cu succes micobacteriile implicate. Autorii afirmă însă că metagenomica nu este suficientă, cel puţin la acest moment, pentru a permite testarea unor secvenţe specifice şi că mai este nevoie de îmbunătăţiri ale tehnicii utilizate, pentru a creşte sensibilitatea metodei.
Publicitate
 
 
 
 
 
 
 

Americanii se pregătesc pentru noul sezon de gripă

 

   Comitetul de boli infecţioase al Academiei americane de pediatrie a publicat săptămâna aceasta noul set de recomandări3 pentru prevenţia şi controlul gripei la copii. Cu toate că aceste recomandări sunt valabile pentru SUA, este important de subliniat aici faptul că a început deja pregătirea practicienilor pentru sezonul de gripă 2014–2015. În dulcele stil clasic, probabil că oficialii români aşteaptă apariţia primelor cazuri de gripă pentru a spune cum stăm cu vaccinul. Şi, după ce va fi fost distribuit vaccinul (asta dacă nu ne pregăteşte Institutul Cantacuzino vreo nouă surpriză), poate că se va vorbi şi despre recomandări.
   Până atunci însă, ne uităm la ce fac americanii. Ei recomandă în continuare imunizarea generală, începând cu vârsta de 6 luni. Compoziţia vaccinului din acest sezon este neschimbată de anul trecut. Algoritmul alegerii numărului de doze pentru copiii cu vârsta între 6 luni şi 8 ani este prezentat în fig. 2. În ce priveşte medicaţia antivirală, oseltamivirul p.o. rămâne medicamentul de elecţie în infecţia gripală, dar zanamivirul administrat inhalator constituie o alternativă acceptabilă, deşi este mai dificil de administrat.
   AAP recomandă imunizarea pediatrilor, a asistenţilor medicali şi a altui personal medical. Mai mult, forul american le cere acestora să promoveze vaccinarea gripală şi să utilizeze măsurile adecvate pentru controlul infecţiei. În plus, medicii trebuie să identifice precoce cazurile care pot beneficia prin administrarea medicaţiei antivirale, pentru a reduce morbiditatea şi mortalitatea.
 

Politicile antifumat reduc consumul de alcool

 

În lumea civilizată, politicile antifumat sunt demult acceptate şi au fost deja cuantificate efectele lor pozitive, în special prin beneficiile directe asupra sănătăţii. Au fost studii, unele discutate chiar la această rubrică, în care s-a dovedit că interdicţia fumatului în spaţii publice – în special în restaurante, hoteluri şi locuri de distracţie – nu a dus la scăderea încasărilor, ci dimpotrivă, a făcut ca localurile să poată fi frecventate de un public mai larg, în special familii cu copii. Iată că un studiu4 publicat în Alcoholism: Clinical and Experimental Research demonstrează un alt efect benefic al interdicţiilor privind fumatul şi al taxelor mai mari pentru produsele din tutun: reducerea consumului de alcool. Cercetarea a urmărit evoluţia timp de trei decenii, în SUA, a taxelor la tutun, a legislaţiei antifumat, dar şi a consumului de băuturi alcoolice (separat pentru bere, vin şi tării). Dacă pentru vin nu s-a găsit nicio corelaţie cu politicile antifumat, nu la fel au stat lucrurile în ceea ce priveşte consumul de bere sau de tării. O creştere de 1% a preţului ţigaretelor a fost asociată cu o scădere cu 0,083% a consumului de băuturi alcoolice, în vreme ce înăsprirea legislaţiei privind spaţiile fără fumat (cuantificată printr-un scor de la 1 la 6) cu un punct a dus la scăderea cu 1,1% a consumului de alcool.

 

 

 
Nota de subsol
1. Choi SW et al. Rapid in vivo detection of isoniazid-sensitive Mycobacterium tuberculosis by breath test. Nat Commun. 2014 Sep 23;5:4989
2. Doughty EL et al. Culture-independent detection and characterisation of Mycobacterium tuberculosis and M. africanum in sputum samples using shotgun metagenomics on a benchtop sequencer. PeerJ. 2014 Sep 23;2:e585
3. Committee on Infectious Diseases. Recommendations for prevention and control of influenza in children, 2014-2015. Pediatrics. 2014 Sep 22
4. Krauss MJ et al. Effects of state cigarette excise taxes and smoke-free air policies on state per capita alcohol consumption in the United States, 1980 to 2009. Alcohol Clin Exp Res. 2014 Sep 23
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală