resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Tratamentul greţei şi al vărsăturilor cauzate de chimioterapie

Autor: Dr. Mărioara CARP | 12 Septembrie 2014
Tratamentul greţei şi al vărsăturilor cauzate de chimioterapie

Fiziopatologia greţei şi a vărsăturilor

 

   Reflexul de greaţă se declanşează prin stimularea chemoreceptorilor şi mecanoreceptorilor din peretele tractului gastrointestinal superior, ce pot fi activaţi atât de contracţia şi distensia intestinului, cât şi de alterarea morfologică a acestora. Răspunsul emetic este controlat de centrul vomei din bulbul rahidian. Nervii aferenţi acestuia se formează la nivelul splanhnicului şi vagului abdominal, receptorilor labirintici vestibulari, cortexului cerebral şi al zonei trigger chemoreceptoare (ZTC). Aceasta este situată în zona adiacentă ariei postrema şi conţine chemoreceptori sanguini şi pentru lichidul cefalorahidian. Între centrul vomei şi ZTC există legături directe. Zona postrema este bogată în receptori de dopamină şi este o ţintă pentru antagoniştii de haloperidol, metoclopramid şi fenotiazine. Receptorii colinergici, histaminici 1 şi muscarinici sunt prezenţi în nucleul ambiguu şi nucleul vestibular lateral. Receptorii 5-hidroxitriptaminici (5HT) se află în interiorul ariei postrema şi pot activa eliberarea dopaminei.

 

Adunarea mondială a sănătăţii, organismul de decizie al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii, a votat, la 21 mai 2014, rezoluţia* vizând integrarea şi creşterea capacităţii serviciilor de îngrijiri paliative ca parte componentă a sistemelor de sănătate. Rezoluţia este un pas major în dezvoltarea îngrijirilor paliative la nivel mondial, deoarece miniştrii sănătăţii şi-au asumat astfel dezvoltarea serviciilor, mai ales în comunitate, sprijinul aparţinătorilor prin programe de informare şi instruire, dezvoltarea de programe educaţionale pentru profesionişti, de ghiduri şi protocoale clinice, de instrumente de monitorizare a calităţii serviciilor oferite, facilitarea accesului la medicaţie adecvată pentru pacienţi, precum şi parteneriate cu societatea civilă în asigurarea îngrijirilor.
*http://apps.who.int/gb/ebwha/pdf_files/EB134/B134_R7-en.pdf

 

   Medicamentele citostatice stimulează eliberarea de mediatori diferiţi din celulele endocrine ale tractului gastro-intestinal, dar şi direct zona trigger chemoreceptoare. Astfel, radicalii liberi produşi de citostatice duc la eliberarea de 5-hidroxitriptamină din celulele enterocromafine, care stimulează receptorii 5HT-3 de pe terminaţiile nervoase vagale ale peretelui intestinal. Aceste fibre nervoase ajung în structurile trunchiului cerebral, inclusiv în zona postrema şi ZTC.
   ZTC este situată în afara barierei hemato-encefalice şi detectează substanţele după ce trec prin tractul gastro-intestinal în sânge, inclusiv citostaticele. În această zonă din creier există o varietate de receptori pentru neurotransmiţători, care sunt implicaţi în percepţia greţei şi vomei. Aceştia includ neurokinin-1, 5-HT3 şi receptorii dopaminergici D2, având ca neurotransmiţători substanţa P, 5-HT (serotonină), dopamină şi acetilcolină, dar şi receptorii canabinoizi. Nervul vag reprezintă legătura fiziologică dintre creier şi tractul gastrointestinal. Receptorii dopaminergici de la nivelulul ZTC sunt stimulaţi de concentraţii mari de substanţe emetogene, cum ar fi calciul, ureea, morfina, digoxinul, medicamentele citotoxice etc. Aria postrema primeşte informaţii şi de la nivelul aparatului vestibular. Din aria postrema pornesc căi de conducere către nucleul tractului solitar din trunchiul cerebral, ce primeşte informaţii şi de la nivelul zonei chemoreceptoare trigger, cortexul cerebral, talamus şi hipotalamus, sistemul vestibular şi, prin fibre vagale şi splanhnice, de la nivelul faringelui, tractului gastrointestinal şi seroaselor. De aici sunt transmise semnale eferente, rezultând în faza iniţială stimularea neuronilor motori de contracţie intestinală în sens contrar direcţiei de transport efectiv şi de
Publicitate
contracţie puternică a stomacului. Urmează inhibarea neuronilor motori, rezultând relaxarea fundului gastric şi a sfincterului esofagian inferior, ce permite ejecţia toxinelor prin vărsătură. Neurotransmiţătorii dopamină, serotonină şi substanţa P, precum şi sistemul endocanabinoid sunt actori-cheie în acţiune. De aceea, medicamentele utilizate în prezent acţionează în principal pe sistemele de receptori corespunzătoare.

 

Medicamente antiemetice

 

Antagoniştii receptorilor 5-HT3

 

   Dintre diferitele tipuri de receptori ai serotoninei cu rol în ZTC, mai ales în vărsături acute, cel mai important este 5-HT3. Antagoniştii de 5-HT3 sunt cele mai importante medicamente pentru prevenirea greţurilor şi vărsăturilor, asociate cu chimioterapie foarte sau moderat emetogenă. Substanţele comercializate sunt: ondansetron, granisetron, dolasetron, tropisetron şi palonosetron. Acestea diferă în principal prin durata de acţiune şi afinitatea de legare de receptor (vezi tabelul).
   În general, antagoniştii de 5-HT3 sunt relativ bine toleraţi. Cele mai frecvente efecte secundare includ dureri de cap, constipaţie şi simptome asemănătoare gripei. Rareori, poate exista o creştere a transaminazelor. Setronele pot fi utilizate pentru profilaxia simptomelor acute de greaţă şi vărsături.
 
Antagoniştii receptorilor  NK-1

 

   Singurul reprezentant antagonist al receptorilor neurokininici (NK), aprepitant, este disponibil şi sub formă cu administrare intravenoasă (precursor dimeglumină fosaprepitant). Se utilizează pentru profilaxia greţei şi vărsăturilor, în regimuri terapeutice cu potenţial emetogen moderat şi este valoros în prevenirea greţurilor şi vărsăturilor întârziate. Traversează bariera hemato-encefalică şi ocupă receptorii NK-1, astfel încât substanţa P să nu mai poată lega receptorul. Pentru o terapie eficientă este necesar să fie administrat cu o oră înainte de chimioterapie.

 

Educaţie şi dezvoltare

   A 15-a ediţie a Conferinţei naţionale de îngrijiri paliative va avea loc la Timişoara în perioada 23–25 octombrie 2015. Detalii şi înscrieri: www.anip.ro
   Protocoale clinice pentru îngrijiri paliative o nouă ediţie este disponibilă în format tipărit, contra unei donaţii de 40 de lei, la sediul Centrului de studii pentru medicină paliativă (Braşov, str. Piatra Mare nr. 101); mai multe informaţii la tel.: 0268.513.598
   Cursurile online de îngrijiri paliative sunt recomandate medicilor care doresc să aprofundeze subiecte ca managementul durerii, comunicarea unui diagnostic de boală gravă, starea terminală în îngrijiri paliative. În prezent sunt disponibile zece cursuri, din care patru creditate EMC de Colegiul Medicilor din România. Absolvenţii primesc diplome eliberate de Hospice „Casa Speranţei“. Înscrierile se fac online: www.studiipaliative.ro
   Începând cu decembrie 2014, o nouă serie de profesionişti din serviciile de paliaţie vor putea aplica pentru Cursul de leadership al European Palliative Care Academy (EUPCA) 2015–2017. Programul este structurat pe module a câte cinci săptămâni (din septembrie 2015 până în mai 2017). Detalii: www.eupca.eu

 

 

Corticosteroizii

 

   Corticosteroizii, în special dexametazona, sunt utilizaţi în monoterapie sau în combinaţie cu alte substanţe, mai ales antagonişti de 5-HT3 şi aprepitant sau fosaprepitant. Uneori, corticosteroizii sunt deja parte din schema de tratament oncologic. În ceea ce priveşte mecanismul de acţiune, se discută, printre altele, de influenţa asupra eliberării de serotonină.

 

Alte substanţe

  

Antagoniştii dopaminei, în trecut frecvent folosiţi, precum metoclopramidul, butirofenona sau haloperidolul şi droperidolul, fenotiazinele precum prometazina au fost înlocuite cu timpul de agenţi noi, cu eficienţă şi tolerabilitate mari. Aceste medicamente sunt recomandate doar în profilaxia din regimuri cu potenţial emetogen mic sau ca terapie de salvare atunci când se instalează greaţa sau vărsăturile, în pofida profilaxiei. Olanzapina (antipsihotic) este folosit de asemenea ca antiemetic – terapie de salvare – datorită efectului său asupra diverşilor receptori cu rol în declanşarea greţei şi vărsăturilor.

 

Rubrică realizată de Hospice „Casa Speranţei“ (www.hospice.ro), promotor al îngrijirii paliative în România din 1992, centru de excelenţă în Europa de Est şi unul dintre modelele recunoscute la nivel global de servicii şi educaţie în paliaţie. Coordonator: conf. dr. Daniela Moşoiu (Universitatea „Transilvania“ din Braşov, director educaţie şi dezvoltare Hospice „Casa Speranţei“)

 

 
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală