resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Ventilaţia non-invazivă este foarte puţin cunoscută la noi

Autor: Dr. Maria DRAGOTĂ | 13 Iunie 2014
Ventilaţia non-invazivă este foarte puţin cunoscută la noi
Din dorinţa de promovare a unei modalităţi de creştere a calităţii vieţii pacienţilor suferind de boli incurabile, în stadii finale, Societatea Română de Pneumologie (SRP), Societatea Română de Anestezie şi Terapie Intensivă şi Secţiunea de somnologie şi ventilaţie non-invazivă a SRP vor organiza la Constanţa, în perioada 19–21 iunie a.c., prima conferinţă naţională de ventilaţie non-invazivă, cu participare internaţională. Am discutat despre tematica abordată la reuniunea la care „Viaţa medicală“ este partener media principal, precum şi despre situaţia aplicării acestei metode terapeutice în ţara noastră cu dr. Oana Deleanu, cadru didactic la UMF „Carol Davila“ Bucureşti şi preşedinta secţiunii de somnologie şi ventilaţie non-invazivă a SRP.
 
 
 
 
 
Cui îi este adresată conferinţa?
Sunt invitaţi să participe pneumologi, ATI-şti, pediatri, cardiologi, geriatri, neurologi, medici de familie, orelişti, psihiatri, endocrinologi, geneticieni, oncologi etc., precum şi asistenţi medicali. Tematica va aborda ventilaţia non-invazivă în: boli cronice terminale; patologiile respiratorie, cardiologică, pediatrică, neurologică; terapia intensivă; reabilitarea respiratorie; urgenţe; somnologie; anestezie.
Ce invitaţi străini participă?
Conferinţa se bucură de prezenţa unor reputaţi oaspeţi: prof. dr. Zoltán Szakács, şeful departamentului de neurologie de la Budapest State Health Centre, unde conduce unul din cele mai mari laboratoare de somnologie din Europa, şi preşedintele Societăţii Ungare de Somnologie; prof. dr. Peter Wijkstra, preşedintele Societăţii Olandeze de Pneumologie, şeful departamen­tului de ventilaţie non-invazivă la domiciliu al University Medical Centre Groningen; prof. dr. Joao Winck, fost codirector al Şcolii Portugeze de Ventilaţie.

 

Tratament de cursă lungă...

 

Ce pacienţi au nevoie de ventilaţie non-invazivă?
Este un tratament pe termen lung destinat celor la risc sau care au insuficienţă respiratorie cronică hipercapnică de diverse cauze: sindromul de obezitate-hipoventilaţie, boli restrictive toracice, BPOC, boli neuromusculare (scleroza laterală amiotrofică, distrofia musculară Duchenne, distrofia miotonică Steiner, distrofia musculară progresivă, paralizia diafragmatică bilaterală, amiotrofia spinală forma infantilă, alte miopatii). La aceştia, VNI are impact pozitiv asupra somnolenţei, oboselii, dispneei, calităţii somnului, statusului clinic, sănătăţii mintale şi emoţionale, precum şi asupra funcţiei sociale; de asemenea, se reduce timpul de şedere în secţiile de terapie intensivă, frecvenţa complicaţiilor ventilaţiei invazive şi implicit scade perioada de spitalizare.
– Cum a evoluat această metodă terapeutică?
Conceptul de ventilaţie non-invazivă este introdus de Woilles în 1887, iar primul ventilator a fost fabricat de Heinrich Drager în 1907. Philips dezvoltă ulterior primul plămân de fier electric, iar epidemia de poliomielită din anii ’50 impune ventilaţia cu presiune pozitivă prin traheostomă ca metoda terapeutică. Spre sfârşitul anilor ’80, ventilatoarele cu presiune negativă ce nu necesită ajutorul unei căi artificiale invazive încep să fie utilizate la pacienţii cu insuficien
Publicitate
ă respiratorie secundară unor afecţiuni neuromusculare sau pulmonare din secţiile de terapie intensivă respiratorie, iar după inventarea de Sullivan a dispozitivului cu presiune pozitivă continuă (CPAP), folosit la tratamentul sindromului de apnee în somn, este deschis drumul către ventilaţia spontană cu suport de presiune pozitivă de tip bilevel (mai bine tolerată decât presiunea negativă). În Europa au apărut ghiduri de utilizare în secţiile de terapie intensivă respiratorie şi la domiciliu, iar creşterea numărului de pacienţi trataţi cu VNI este exponenţială de la an la an.

 

...prea puţin utilizat în ţara noastră

 

La noi, metoda este accesibilă tuturor pacienţilor care au nevoie de ea?
Există doar câteva centre care au şi secţii de pneumologie cu laborator de somnologie şi secţii de terapie intensivă, dotate adecvat şi cu personal instruit. Folosirea metodei este redusă şi la domiciliu, din motive financiare, dar şi din cauza lipsei reţelei de îngrijiri specializate la domiciliu, care să asigure asistenţa celor nedeplasabili, gravi şi care necesită VNI foarte multe ore pe zi. Foarte puţini specialişti au auzit de această metodă, aplicabilă nu doar la pacienţii cu patologie respiratorie, ci şi la cei cu boli neurologice (uneori de la vârstă pediatrică) şi cardiovasculare.
Care este situaţia în alte ţări?
În ţările vestice şi chiar şi în unele estice precum Ungaria, Cehia, Polonia, Slovenia, Croaţia există compensare din partea caselor de asigurări atât pentru CPAP (tratamentul apneei de somn), cât şi pentru ventilaţia non-invazivă (care presupune dispozitive mai sofisticate şi mai costisitoare), ghiduri elaborate de societăţile naţionale şi programe adecvate de training. La noi a demarat în noiembrie 2013, sub umbrela secţiunii de somnologie şi ventilaţie non-invazivă a SRP, atestatul în managementul general, clinic şi terapeutic al tulburărilor respiratorii somnologie (nivel I şi II) cu durata de şapte luni şi jumătate – responsabil naţional fiind prof. dr. Florin Mihălţan. În multe ţări, legislaţia rutieră şi a medicinii muncii prevede că persoanele cu sindrom de apnee în somn trebuie tratate corect pentru a putea şofa sau pentru a-şi desfăşura activitatea profesională (sindromul de apnee în somn, care se poate asocia şi diverselor patologii ce necesită VNI, având drept consecinţă somnolenţa diurnă).

 

Somnologia românească se trezeşte

 

 – Ce-i de făcut pentru îmbunătăţirea situaţiei? Există un program naţional de ventilaţie non-invazivă?
Subiectul este pe agenda Ministerului Sănătăţii şi este cunoscut de prof. dr. Dorel Săndesc, secretar de stat în MS, ale cărui idei inovatoare încearcă să ne aducă mai aproape de lucrurile care se fac în Occident. Rolul VNI este acela de a reda societăţii pacienţi care sunt pensionaţi medical (cei cu sindrom de obezitate-hipoventilaţie ar fi cel mai bun exemplu), de a preveni agravarea insuficienţei respiratorii şi de a ameliora calitatea vieţii la cei care suferă de boli incurabile, de a prelungi viaţa unor pacienţi terminali fără a încărca spitalele sau secţiile de terapie intensivă.
Ce activităţi viitoare îşi propune secţiunea de somnologie şi ventilaţie non-invazivă a SRP?
În această toamnă vom avea prima generaţie de medici cu atestat (alţii decât lectorii acreditaţi), care pot efectua în deplină legalitate studii de somn şi prescrie dispozitive de tip CPAP şi BiPAP pentru tratamentul apneei în somn şi al sindromului de obezitate-hipoven­tila­ţie. Intenţionăm să prelungim competenţa cu un modul de ventilaţie non-invazivă, vom organiza cursuri şi work­shopuri pentru cei care doresc să înveţe noţiunile de bază (programul de atestat are un număr limitat de locuri); vom populariza în continuare metoda în rândul altor specialităţi. Vom face lobby pentru compensarea tratamentului sindro­mului de apnee în somn şi pentru conştientizarea pericolu­lui pe care îl reprezintă şoferii cu tulburări respiratorii în timpul somnului, pentru integrarea laboratoarelor de somn în structura spitalelor şi obţinerea de fonduri pentru dotarea adecvată.
 
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală