resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Dermatologia la interfaţa cu alte specialităţi

Autor: Dumitru ŞERBAN | 23 Mai 2014
Dermatologia la interfaţa cu alte specialităţi

Asociaţia Dermatologilor din Moldova (ADeM) a organizat la Iaşi, în perioada 3–6 aprilie, cea de-a treia ediţie a Primăverii dermatologice ieşene, sub egida Colegiului Medicilor din România, Universităţii de Medicină şi Farmacie „Gr. T. Popa“, Colegiului Farmaciştilor din România, colegiilor medicilor şi farmaciştilor din Iaşi. Manifestarea din acest an a avut în agendă 74 de teme de actualitate din sfera patologiei dermatologice de graniţă, susţinute de 42 de lectori din ţară şi şapte din străinătate. Au fost patru zile de cursuri, workshop-uri şi prelegeri, la care au participat peste 1.400 de participanţi din toată ţara. 

 

 
 
 

 

Opt din zece suferă de afecţiuni cutanate cronice

 

Conf. dr. Daciana Elena Brănişteanu, preşedinta ADeM şi a Comitetului de organizare a reuniunii detaliază pentru Viaţa medicală câteva din aspectele esenţiale ale manifestării.

 

Care sunt argumentele ştiinţifice care recomandă această manifestare?
Primăvara dermatologică ieşeană, aflată iată la a treia ediţie, este o manifestare interdisciplinară, în care se succed cursuri, workshop-uri şi prelegeri, cu lectori renumiţi din ţară şi din străinătate, care au discutat pe teme de dermatologie aflate la graniţă. Mai exact, au făcut o recenzie a literaturii de specialitate şi au adus cele mai noi informaţii de interes.
– Aţi amintit de cursuri. Au fost trei, foarte interesante. Ne puteţi detalia?
Au fost trei cursuri mari, mai concret trei teme mari de curs: cursul de dermatopediatrie, care a precedat acest eveniment, cel  de dermatoestetica, desfăşurat post-eveniment, şi cel de flebologie. La acesta din urmă am avut invitaţi de renume mondial, printre care prof. dr. Andrew Nicolaides, chirurg vascular, părintele flebologiei, cel care a dat pentru prima oară definiţia insuficienţei venoase cronice, profesor emerit la Colegiul Imperial din Londra. A venit împreună cu dr. Maura Griffin, medic cu înaltă competenţă în ecografia venoasă şi prof. dr. Niazi Khusrow, chirurg vascular şi şeful departamentului de chirurgie vasculară periferică la Emory University, Atlanta, Georgia, SUA, care ne-a povestit despre rolul dermatologului în prevenirea amputării piciorului prin ulcer de gambă. Alături de aceştia, au venit la cursul de flebologie şi nume cunos­cute din România, nume avizate în acest domeniu: dr. Daniela Radu, preşedinta Societăţii Române de Flebologie, dr. Ştefan Jianu, dr. Toni Feodor şi alţii.
– Aţi avut şi dv. o prezentare, în cadrul cursului de flebologie – Tulburări trofice cutanate. De ce această temă?
Este cunoscut faptul că opt din zece oameni prezintă această patologie şi ne-am gândit că este foarte important pentru medici să o cunoască, să ştie cum trebuie diagnosticată corect, care sunt manifestările clinice şi investigaţiile ce se pot face, precum şi tratamentul optim.
– Pe parcursul evenimentului, în centrul atenţiei a fost o carte, care pune la un loc majoritatea temelor dezbătute la această manifestare, din acest an şi din anii trecuţi.
Este vorba despre „Dermatologia la interfaţa cu alte specialităţi“, volum pe care l-am realizat la Editura „Gr. T. Popa“ Iaşi, eu fiind redactor al acestei cărţi. De fapt, autori sunt lectorii Primăverii dermatologice ieşene, iar cele mai interesante şi mai utile prezentări de la acest eveniment se găsesc în cuprinsul cărţii. Inclusiv prezentări ale lectorilor externi şi-au găsit locul aici. Prof. dr. Andrew Nicolaides, de pildă, are un capitol despre adaptarea ghidului privind îngrijirea bolii venoase cronice, managementul bolii vasculare cronice; pe această temă, în următoarea perioadă, va apărea un ghid publicat în International Angiology. Deci, iată că am luat-o înaintea unei reviste internaţionale cu informaţiile de ultimă oră. Este, aşadar, o carte foarte utilă pentru specialiştii din toate domeniile medicinii.
– Ce rol joacă pielea în diverse patologii?
Este cel mai mare organ al omului, are peste doi metri pătraţi la un individ de 1,70 m. Este de fapt o oglindă a stării de sănătate a organelor interne. O cercetare atentă a tegumentului poate dezvălui diagnostice adesea ascunse. Acesta este şi motivul pentru care multe afecţiuni cutanate se află în atenţia atât a dermatologilor, cât şi a medicilor de alte specialităţi: internişti, chirurgi, pediatri, alergologi, anatomopatologi, chiar şi oftalmologi. Deci, este o patologie foarte frecventă, care nu poate fi neglijată şi ne poate conduce la un diagnostic precoce al unor boli interne. 

 

Totul sub semnul dialogului

 

   – Am constatat că există o bună comunicare între dermatologi şi restul specialiştilor veniţi la această manifestare.
  Aşa este, chiar am numit-o manifestarea dialogului, a dialogului interdisciplinar, între dermatologi şi alte specialităţi medicale chirurgicale preclinice. Un dialog între generaţii, între lectori şi mai tinerii lor colaboratori. Au fost prezenţi foarte mulţi rezidenţi şi studenţi, lucru care a fost apreciat extrem de favorabil de lectori şi participanţi.
   – Aveţi ani mulţi de experienţă şi multe studii făcute în afara graniţelor. Există medici tineri care să vă urmeze şi pe care să ne putem baza în viitor?
   – În anul 1997, când m-am întors de la Lyon, Franţa, am venit cu un scop foarte clar: acela de a construi împreună cu ai mei colegi desigur, o nouă şcoală în dermatologie. Şi, privind în urmă, la atâţia ani distanţă, pot să mă consider
Publicitate
fericită că am reuşit într-adevăr să fac asta. Sunt oameni pe care i-am cunoscut ca rezidenţi şi care astăzi sunt tineri dermatologi foarte buni, cu o deschidere spre tot ceea ce are mai bun Occidentul, dar fără a ignora tradiţiile medicale româneşti, care au fost benefice, sănătoase şi puteau fi păstrate, fără a se crea un hiatus între generaţii. Deci, da, există o nouă şcoală în dermatologie, există promisiuni că această şcoală va fi foarte bună în continuare. Avem foarte mulţi rezidenţi, care au venit şi au apreciat manifestarea de la Iaşi. Ei au fost ajutaţi de Asociaţia Dermatologică din România, for nou constituit, care practic gestionează, girează Primăvara dermatologică ieşeană.
   – Cum au reacţionat lectorii din celelalte universităţi din ţară la sălile pline cu tineri?
   – Chiar lectorii la care vă referiţi au venit înconjuraţi de colegii lor mai tineri, de rezidenţii lor, de colegii lor de catedră, de spital. A fost o atmosferă extraordinar de plăcută. Au fost cursuri şi cu 300–400 sau chiar 500 de participanţi, capacitatea maximă a Aulei BCU „Mihai Eminescu“. Au stat şi pe holuri, cu uşile deschise. Au fost foarte multe workshopuri, prelegeri prin intermediul cărora cei prezenţi au putut nu doar observa, ci şi exersa pe voluntari anumite tehnici.
    – La ediţiile anterioare aţi pus în joc şi câteva burse. Anul acesta putem vorbi de aşa ceva?
    – Am premiat rezidenţi şi lectori cu diferite ocazii, inclusiv la această manifestare. Apoi, avem concursul pentru bursa socială şi pentru bursa de merit – cu debut din luna mai a.c. –, un curs la Academia Europeană de Dermatologie pentru românii rezidenţi foarte merituoşi, care au participat la manifestarea noastră de la Iaşi. Vom susţine, începând din acest an, şi activitatea studenţilor medicinişti de la UMF „Gr. T. Popa“ Iaşi şi-i vom ajuta să aplice pentru burse Erasmus. Vom contribui şi noi cu o sumă la o bursă, pentru ca un student din Iaşi să poată studia în străinătate.
   – Câteva concluzii ale manifestării.
   – Este o manifestare care va intra în tradiţia Iaşiului şi care a crescut, de la an la an, ca număr de participanţi, calitate a prelegerilor, respectiv cursuri pre- şi post-eveniment. Dovada că este foarte apreciată o reprezintă însăşi faptul că lectorii din străinătate ne-au propus să intrăm în circuitul internaţional european, afirmând că organizarea şi conţinutul ştiinţific au fost la standarde europene. 

 

Terapia durerii

 

Dr. Nicuţa  Manolache, medic primar dermato-venerolog la Spitalul Municipal „Anton Cincu“ din Tecuci, şef de lucrări la Facultatea de Medicină şi Farmacie din cadrul Universităţii „Dunărea de Jos“ Galaţi a prezentat o lucrare cu tema „Durerea – un fenomen universal“.

 

De ce v-aţi ales o asemenea temă?
Plecând de la tematica ediţiei din acest an (n.n. – Dermatologia la interfaţa cu alte specialităţi) am ales ca subiect pentru prelegere durerea. Este un subiect de mare interes pentru noi toţi, cei care ne-am ales ca ţel în viaţă alinarea suferinţei semenilor noştri.
– Ca specialist, care este părerea dv. despre durere?
Va rămâne veşnică şi nu cred că va fi abolită. Nu cred că vor dispărea specialiştii în durere atât timp cât va există viaţă pe pământ. Cred că este indezirabil legată de viaţă. Şi ce poate fi mai comun tuturor specialităţilor medicale decât durerea, această „mizerie absolută“ cum o numea Milton şi despre care mie îmi place să spun că s-a născut odată cu viaţa şi este prezentă peste tot acolo unde este viaţă.
– Ce ne puteţi spune despre iniţiativele profesorului Ostin Mungiu de a legifera prezenţa  specialiştilor în durere la toate spitalele din România?
Această muncă este la nivel internaţional, în întreaga lume se încearcă aşa ceva şi nu s-a reuşit pe deplin. Bineînţeles că şi în România este nevoie, iar  profesorul Ostin Mungiu este unul dintre militanţii de bază ai acestei idei. Numai că, din nefericire, încă nu s-a reuşit înfiinţarea unor spitale de terapie a durerii. Durerea acută este uneori şi benefică, pentru că ne poate permite nouă, ca medici, să stabilim un diagnostic. Durerea cronică, în schimb, nu este niciodată benefică. Aici discutăm de o echipă medicală complexă, formată din algeziologi, medici de terapie intensivă, balneofizioterapeuţi, kinetoterapeuţi, psihiatri, psihologi, care să abordeze întreagă patologie cauzatoare de durere cronică. Ca să nu mai vorbesc de cea mai importantă latură a durerii – durerea sufletească –, cea care depăşeşte durerea fizică. Aşa cum am arătat şi în prezentarea mea, durerea fizică poate fi o salvare în lupta cu durerea sufletească.

 

Mediul influenţează acţiunea sistemului imunitar

 

Prof. dr. Diana Deleanu, preşedinta Societăţii Române de Alergologie şi Imunologie Clinică, a susţinut o prezentare cu tema „Diagnosticul şi tratamentul bolilor alergice cutanate“.

 

Ce aţi urmărit prin această prezentare?
Afecţiunile alergice sunt în creştere ca prevalenţă şi incidenţă. Numărul medicilor specialişti alergologi a crescut în ultimii ani. Mecanismul acestor afecţiuni este foarte complex, iar noile cercetări din domeniu au descris tot mai multe aspecte privind modalitatea în care mediul influenţează expresia moleculelor şi receptorilor şi, astfel, acţiunea sistemului imunitar. În acest context, este extrem de utilă evaluarea unui pacient cu afecţiuni cutanate şi din punct de vedere alergologic. Avem la dispoziţie evidenţierea sensibilizării prin testarea in vivo şi in vitro. De asemenea, sunt necesare teste de provocare pentru a putea face legătura între posibilul alergen şi simptomatologia pacientului.
– Despre diagnostic şi tratament ce ne puteţi spune?
Diagnosticul are în vedere dermatitele atopice, dermatitele de contact, urticariile. Sunt situaţii particulare care necesită extensia investigaţiilor (imune, antiinfecţioase etc.). Odată diagnosticate, afecţiunile alergice se tratează cu antihistaminice H1 nesedative, cu terapie topică în asociere cu terapia etiologică şi patogenetică. Uneori, este necesară utilizarea de terapii agresive (imunomodulatoare, anticorpi monoclonali).
 
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală