resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Rolul şi componenţa echipei

Autor: Dr. Silvia CRUCERU | 23 Mai 2014
    Îngrijirea paliativă este forma de îngrijire activă şi totală acordată pacienţilor confruntaţi cu problemele asociate unor boli ameninţătoare de viaţă, afecţiuni incurabile şi/sau în stadii avansate, ce afectează toate aspectele vieţii, ducând la adevărate provocări existenţiale, psihologice şi spirituale (1). Aceasta are ce scop îmbunătăţirea calităţii vieţii bolnavilor şi familiilor acestora, prin prevenirea şi înlăturarea suferinţei, prin controlul simptomelor fizice, psihice şi psihologice, prin acţiuni care să răspundă nevoilor şi aşteptărilor pacienţilor şi aparţinătorilor lor.
   Nu întotdeauna este posibil ca profesioniştii să poată acoperi toate nevoile pacienţilor şi ale familiilor acestora, însă atingerea acestui scop presupune o activitate complexă, ce poate fi efectuată doar printr-un efort colectiv, de echipă. Formarea unor astfel de echipe, capabile să identifice precoce nevoile, să evalueze şi să acţioneze prompt, dar în acelaşi timp cu mult tact şi sensibilitate, nu este un lucru facil (1).
   Echipa, în termeni generali, este definită ca un grup de oameni, în care, prin efortul colectiv, rezultă o performanţă superioară sumei activităţilor individuale (1). Echipa este forma cea mai dezvoltată a grupurilor, este un grup special de lucru, format din indivizi cu abilităţi complementare, care lucrează împreună, cu un scop comun (1).
   Pentru a forma o echipă funcţională, este necesar să se întrunească mai mulţi factori, care devin caracteristicile de bază ale unei echipe eficiente şi anume: loialitatea membrilor, luarea deciziilor prin consens, existenţa tehnicilor specifice de gestionare a conflictelor şi a ideilor etc. De aceea, este vital să existe permanent o bună comunicare şi colaborare între toţi membrii echipei şi între aceştia şi cei din afară, echipa trebuie să fie flexibilă, să se poată plia pe nevoile fiecărui pacient, ale familiilor acestora şi să poată face faţă tuturor situaţiilor ce pot apărea în evoluţia bolilor pacienţilor. Astfel, echipa nu trebuie să fie un grup static, ci într-o continuă dinamică.
   Echipele pot fi omogene, formate din persoane cu pregătire şi experienţă similare, caracterizate prin nivel conflictual redus, cu grad mai mare de satisfacere a membrilor, dar cu o calitate mai slabă a deciziilor, sau heterogene, formate din persoane cu nivel de pregătire şi de experienţă diferite, caracterizate prin calitatea mai bună a deciziilor, nivel conflictual mai ridicat şi satisfacţie variabilă a membrilor; în această a doua categorie se încadrează, în general, echipele medicale, în particular, echipele de îngrijiri paliative.
   Echipele heterogene se pot clasifica în: echipe multidisciplinare, în care fiecare membru contribuie cu experienţa proprie, inde
Publicitate
pendent de ceilalţi membri (1), şi fiecare specialist din echipă poate furniza informaţii vitale pentru luarea deciziilor; echipe interdisciplinare, în care toţi membrii au un scop comun, lucrează interdependent în planificarea, rezolvarea problemelor, luarea deciziilor, implementarea şi evaluarea sarcinilor de echipă; caracteristica de bază a echipei interdisciplinare este gradul ridicat de cooperare, colaborare şi comunicare, pentru atingerea tuturor scopurilor propuse (1).
   Echipa de îngrijiri paliative este heterogenă, interdisciplinară, cu caracteristici şi provocări proprii, specifice. În funcţie de mărimea echipei de îngrijiri paliative, recomandările privind componenţa acesteia, formulate de Organizaţia de îngrijiri paliative din Marea Britanie, diferă. Într-o echipă simplă, trebuie să se regăsească (minimum obligatoriu) un medic, preferabil de specialitate îngrijiri paliative, un asistent medical, preferabil de specialitate îngrijiri paliative şi, desigur, cel mai important, pacientul şi familia lui (aparţinătorii). Opţional, echipa poate include şi un secretar şi/sau un administrator. De regulă, medicul şi asistenta medicală sunt cei care iau deciziile medicale şi lucrează cu normă întreagă în echipă, ceilalţi membri lucrând part-time sau ca voluntari. Într-o echipă extinsă, care ar trebui să fie capabilă să acopere toate nevoile pacienţilor şi ale familiilor acestora, ideal, pe lângă nucleul de bază, reprezentat de medic specialist îngrijiri paliative şi asistent medical, preferabil de specialitate îngrijiri paliative, ar trebui să existe şi infirmiere, asistent social, preot, psiholog, fizioterapeut, ergoterapeut, dietetician, farmacist şi, în funcţie de supraspecializarea echipei pe categorii de afecţiuni de bază, oncolog, neurolog, cardiolog, pneumolog. De asemenea, şi voluntarii pot avea un rol important, însă esenţial este rolul familiei, sau aparţinătorilor pacientului.
   Rolul fiecăruia dintre membrii echipei este strâns legat de identitatea profesională şi oferă anumite privilegii şi obligaţii (îndatoriri) (1, 2). Orice ambiguitate sau conflict ameninţă lucrul în echipă şi trebuie rezolvate cât mai rapid. Clarificarea rolului fiecăruia dintre membrii echipei este esenţială, ca şi stabilirea sarcinilor fiecăruia. Poziţia şi influenţa fiecărui membru este legată direct de rolul său în echipă. Ideal, influenţa tuturor membrilor echipei, ar trebui să aibă importanţă egală în echipă. Totuşi, studiile arată că, în grupurile mici, influenţa este asociată frecvent cu expertiza şi experienţa fiecăruia, iar gradul de participare al membrilor angajaţi full-time are un rol mai important (1–3).
   Abilităţile pentru luarea deciziilor sunt esenţiale pentru o echipă eficientă, dublate însă de o mare responsabilitate a liderilor. Luarea deciziilor include identificarea şi descrierea problemelor fiecărui pacient, prezentarea şi discutarea soluţiilor terapeutice potenţiale, stabilirea priorităţilor şi alegerea alternativelor valide. În majoritatea situaţiilor, medicul are responsabilitatea finală şi legală pentru tratamentul efectuat, ceea ce sporeşte rolul şi locul acestuia în echipă. În final, scopul întregii echipe este de a optimiza confortul pacientului.
 
 
 
Rubrică realizată de Hospice „Casa Speranţei“ (www.hospice.ro), promotor al îngrijirii paliative în România din 1992, centru de excelenţă în Europa de Est şi unul dintre modelele recunoscute la nivel global de servicii şi educaţie în paliaţie. Coordonator: conf. dr. Daniela Moşoiu (Universitatea „Transilvania“ din Braşov, director educaţie şi dezvoltare Hospice „Casa Speranţei“)
 
 
Nota de subsol
1. Hanks G, Cherny NI, Christakis NA, Fallon M, Kaasa S, Portenoy RK (editors). Oxford Textbook of Palliative Medicine. Fourth Edition. Oxford University Press, 2011
2. Ferrell BR, Coyle N (editors). Oxford Textbook of Palliative Nursing. Third Edition. Oxford University Press, 2010
3. Speck P (editor). Teamwork in Palliative Care: Fulfilling or Frustrating? Oxford University Press, 2006
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală