resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Noutăţi în cercetare

Autor: Dr. A. M. | 7 Martie 2014

Cu sau fără proteine?

 

   Nutriţia este unul din domeniile biomedicale la care toată lumea pare să se priceapă, oricât de inginer, de chimist sau de fizician ar fi. Cu toţii mâncăm, mai bine sau mai prost, iar când, cum, cât şi ce mâncăm ne afectează sănătatea şi speranţa de viaţă. Dacă adăugăm aici şi faptul că mai toate informaţiile de care dispunem provin din studii observaţionale la om şi din experimente pe animale, apare firesc ca, acolo unde ştiinţa dă din umeri, să apară tot felul de impostori, care să pozeze în mari specialişti, dispuşi oricând să ofere un sfat sau o indicaţie preţioasă. Cu un tarif sănătos, desigur. Dar nu la nutriţioniştii care sufocă spaţiul public de la noi vrem să ne referim aici.
   Două studii publicate săptămâna aceasta în Cell Metabolism furnizează câteva indicaţii interesante asupra felului în care alimentele pot influenţa sănătatea şi durata de viaţă. De această dată nu este vorba de carbohidraţi şi nici de grăsimile saturate, ci de proteine.
   Prima cercetare1 pleacă de la constatările anterioare privind rolul important pe care diverşi factori ce generează deficienţe ale receptorului hormonului de creştere (GHR) şi ale IGF-1 (insulin-like growth factor) îl joacă în reducerea unor afecţiuni legate de înaintarea în vârstă. Unul dintre aceşti factori este restricţia proteică, astfel că un grup californian pigmentat cu italieni şi cu un ecuadorian a investigat efectul dietelor hipo- şi hiperproteice asupra mortalităţii. Au fost incluşi în studiu 6.381 de americani din sondajul NHANES III (National Health and Nutrition Examination Survey), iar datele au fost apoi completate cu studii pe animale şi pe culturi celulare. Rezultatele obţinute în urma unei supravegheri de 18 ani sunt cel puţin interesante: persoanele cu vârsta între 50 şi 65 de ani, cu un consum ridicat de proteine, au avut o rată a mortalităţii cu 74% mai mare şi un risc de cancer de 4,33 ori mai mare faţă de persoanele cu o dietă hipoproteică. În schimb, aceste asocieri nu s-au confirmat sau au fost reduse la persoanele cu dietă hiperproteică în care proteinele erau de origine vegetală. Tot interesant este şi faptul că la persoanele peste 65 de ani, asocierea a fost pe dos: aportul crescut de proteine s-a asociat cu mortalitate şi risc de cancer mai scăzute. Rezultatele au fost apoi confirmate de studii la şoareci, unde dieta hiperproteică şi semnalizarea crescută GHR/IGF-1 s-au corelat cu incidenţa crescută a cancerului de sân şi a melanomului, în vreme ce dieta hipoproteică a avut efecte negative la animalele în vârstă. Concluzia studiului este că dieta optimă ar trebui să fie hipoproteică la vârsta adultă, urmată de un consum moderat sau crescut de proteine la vârstnici, pentru a creşte durata vieţii sănătoase şi longevitatea.
   A doua cercetare2 din Cell Metabolism este un studiu realizat în Australia pe şoareci cărora li s-au administrat unul din 25 de tipuri de dietă, fiind lăsaţi să mănân
Publicitate
ce după voie. Optimizarea longevităţii şi a sănătăţii s-au obţinut în regimul în care proteinele au fost înlocuite cu carbohidraţi, în vreme ce regimurile alimentare înalt proteice şi hipocalorice nu au avut efecte benefice asupra speranţei de viaţă.

 

Angiofagia: mecanismul de extravazare a embolilor

 

   După ce, în 2010, publica în Nature un studiu3 despre extravazarea embolilor ca metodă alternativă de recanalizare a microvascularizaţiei cerebrale, mecanism pe care tot el avea să-l definească drept „angiofagie“ într-un articol4 din revista Stroke, Jaime Grutzendler, profesor asociat şi directorul centrului de neuroimagistică experimentală de la Universitatea Yale revine săptămâna aceasta cu un studiu5 publicat în Science Translational Medicine, care contribuie la mai buna înţelegere a mecanismului angiofagiei. Cu ajutorul imagisticii bifotonice in vivo de înaltă rezoluţie şi al microscopiei confocale şi electronice, cercetarea condusă de medicul de origine columbiană este un exemplu foarte bun al utilităţii tehnicilor imagistice de mare performanţă în descrierea şi înţelegerea unor mecanisme fiziologice prea puţin sau deloc cunoscute anterior.
   Pe lângă mecanismul clasic de eliminare a embolilor, prin efectul presiunii hemodinamice şi al sistemului fibrinolitic, angiofagia constituie un mecanism alternativ, prin care embolii sunt acoperiţi de endoteliu şi apoi translocaţi prin peretele microvasului. La câteva ore de la producerea ocluziei, lamelopode endoteliale cuprind embolul, reducând marcat fluxul circulator şi fibrinoliza mediată de TPA. Într-un interval de până la câteva zile, embolul este complet înconjurat de endoteliu şi apoi extravazat în spaţiul perivascular, rezultând astfel recanalizarea vasului şi restabilirea fluxului circulator (fig. 1). Mai mult, prin această cercetare recentă se demonstrează că mecanismul angiofagiei nu este limitat la nivelul creierului (fig. 2), el fiind dovedit şi la nivel pulmonar, cardiac, renal (fig. 3) sau retinian. Experimentele realizate în modele murinesunt confirmate indirect la om, indicând astfel că angiofagia ar putea fi un mecanism ubicuitar, care ar putea deci să devină o ţintă terapeutică.
   Problemele ridicate de recunoaşterea angiofagiei vizează caracterul bifazic al acestui mecanism: iniţial, prin acoperirea embolului de către endoteliu, obstrucţia vasului este accentuată şi activitatea fibrinolitică redusă, în vreme ce, odată cu extravazarea embolului, se produce recanalizarea. Cu alte cuvinte, intervenţia tera­peutică ar putea viza fie inhibarea, fie accelerarea primei faze, cu eventuala protecţie a ţesutului irigat de vasul în cauză. Din edi­to­rialul6 care însoţeşte studiul, reţinem ca viitoare temă de cercetare necesitatea de a stabili bazele moleculare ale angiofagiei, pentru a putea realiza o intervenţie tera­peutică ţintită.

 

Diagnosticul imagistic IRM 7 T în boala Parkinson

 

   Semnalăm apariţia unui studiu7 interesant privind rolul diagnostic pe care imagistica de mare performanţă l-ar putea juca în diagnosticul bolii Parkinson. Astfel, în revista Radiology, un grup din Pisa descrie modul în care utilizarea unui aparat de imagistică prin rezonanţă magnetică de 7 tesla a putut selecta pacienţii cu boală Parkinson (pe baza arhitecturii substanţei negre) de subiecţii sănătoşi, cu o sensibilitate de 100% şi o specificitate de 96,2%.

 

Fructele mâniei

 

   Vă uitaţi la politicienii români şi apoi răbufniţi? Nu e bine. Întâi pentru că vă pierdeţi timpul degeaba şi apoi pentru că riscaţi să faceţi un infarct miocardic, un accident vascular cerebral sau o tulburare de ritm. Conform unei metaanalize8 publicate în European Heart Journal, accesele de furie se însoţesc de o rată crescută a evenimentelor cardiovasculare în următoarele două ore. Morala? Închideţi televizorul, veţi trăi mai mult.

 
Nota de subsol
1. Levine ME et al. Low protein intake is associated with a major reduction in IGF-1, cancer, and overall mortality in the 65 and younger but not older population. Cell Metab. 2014 Mar 4;19(3):407-17
2. Solon-Biet SM et al. The ratio of macronutrients, not caloric intake, dictates cardiometabolic health, aging, and longevity in ad libitum-fed mice. Cell Metab. 2014 Mar 4;19(3):418-30
3. Lam CK, Yoo T, Hiner B, Liu Z, Grutzendler J. Embolus extravasation is an alternative mechanism for cerebral microvascular recanalization. Nature. 2010 May 27;465(7297):478-82
4. Grutzendler J. Angiophagy: mechanism of microvascular recanalization independent of the fibrinolytic system. Stroke. 2013 Jun;44(6 Suppl 1):S84-6
5. Grutzendler J et al. Angiophagy prevents early embolus washout but recanalizes microvessels through embolus extravasation. Sci Transl Med. 2014 Mar 5;6(226):226ra31
6. Iadecola C. Angiophagy: clearing or clogging microvessels? Sci Transl Med. 2014 Mar 5;6(226):226fs10
7. Cosottini M et al. MR imaging of the substantia nigra at 7 T enables diagnosis of Parkinson disease. Radiology.
2014 Mar 5
8. Mostofsky E, Penner EA, Mittleman MA. Outbursts of anger as a trigger of acute cardiovascular events: a systematic review and meta-analysis. Eur Heart J. 2014 Mar 3
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală