resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

„L-aş fi ucis“

Autor: M. V. A. | 28 Februarie 2014

   88 de oameni au murit săptămâna trecută în timpul protestelor violente din Kiev. Printre ei, şi prietenul lui M. Semoushchak, unul dintre chirurgii intervievaţi de Le Monde pentru un reportaj despre centrele de îngrijire medicală ale revoluţiei ucrainene. Semoushchak tocmai operase un poliţist rănit în timpul confruntărilor. „Dacă ne-am fi întâlnit în stradă, faţă în faţă, l-aş fi ucis“, spune chirurgul. Zeci de medici şi asistenţi medicali, mulţi dintre ei venind din Lviv, un mare oraş din vestul Ucrainei, s-au organizat pentru a trata sutele de răniţi ai Euromaidanului. Spitalele şi centrele de îngrijire au fost organizate în clădiri ocupate de protestatari sau în biserici. Unul dintre tinerii voluntari medicali, Olesya Zhukovska, o tânără de 21 de ani, a fost împuşcată în gât în timp ce acorda primul-ajutor. Postarea ei pe twitter, „mor“, a declanşat o puternică emoţie. Din fericire, Olesya a fost salvată. Oameni curajoşi. Medici curajoşi.

   BBC citează cifra de 10.000 de medici şi asistenţi medicali care au părăsit România în ultimii şapte ani, cifră furnizată de „o organizaţie a medicilor“, ca punct de plecare pentru un reportaj intitulat „Doctorii români tentaţi peste hotare de o viaţă mai bună“. Cititorii află că rezidenţii câştigă lunar 250 euro, că un specialist poate avea de la stat un salariu de 1.200 de euro şi cel puţin dublu dacă lucrează în privat. Desigur, apare studentul pragmatic, în persoana Andreei Roşca, care spune că „Nu simt obligaţia morală să rămân aici, având în vedere că nimeni nu face ceva pentru ca noi să rămânem“. Dar şi medicul altruist, dr. Marian Martin, care rămâne în ţară deşi „e dificil, dar asta e situaţia”. Se mai vorbeşte despre numărul mare de români asiguraţi medical care, din cauza sărăciei, nu plătesc niciun leu pentru asigurarea lor, despre directorii de spitale incompetenţi şi numiţi politic sau despre aglomeraţia de pacienţi. Aşadar, nimic ce să nu fi ştiut deja noi, cei din România. Doar că de acum va şti cam toată lumea vorbitoare de engleză.

   O nouă prevedere a NICE (Institutul Naţional pentru Excelenţă în Sănătate), autoritatea britanică de ghiduri medicale, recomandă ca statinele să înceapă să fie prescrise tuturor celor cu un risc de cel puţin 10% de a dezvolta în următorii zece ani o boală cardiovasculară. În prezent, în Marea Britanie iniţierea tratamentului cu statine este recomandată pentru cei cu un risc de cel puţin 20%. NICE recomandă, pentru calculul acestui risc, scorul QRISK2, un instrument online care ia în considerare factori precum vârsta, fumatul, colesterolul, tensiunea, indicele de masă

Publicitate
corporală sau antecedentele heredocolaterale. Dacă va fi aplicată, recomandarea fiind în dezbatere publică până la sfârşitul lui martie, statinele vor fi prescrise unor milioane de noi pacienţi. Criticii acestei recomandări menţionează efectele adverse ale statinelor şi subliniază rezultatele benefice (şi mai ieftine, am spune noi) ale schimbării stilului de viaţă. Un editorial The Lancet tratează cu subtilă ironie britanică această decizie a NICE, remarcând că pe site-ul QRISK2 apare recomandarea „autorii şi sponsorii nu îşi asumă nicio responsabilitate pentru folosirea clinică sau folosirea eronată a acestui scor“. 

   Criza economică în Grecia a dus la o scădere accelerată a natalităţii. În 2012 s-au înregistrat cele mai puţine naşteri în Grecia din ultimii 60 de ani. După o creştere a natalităţii în perioada 1999–2008, tendinţa s-a inversat dramatic începând cu anul 2008. Reducerea natalităţii în Grecia va amplifica problema îmbătrânirii populaţiei din această ţară. Criza economică a afectat Grecia şi în alte zone ale sănătăţii publice: suicidul în rândul adulţilor a crescut, la fel şi prevalenţa bolilor infecţioase.

   Regulile care guvernează medicamentele fără prescripţie din Statele Unite vor fi drastic reformate, anunţă FDA. Aceste reguli sunt vechi de peste 40 de ani, iar procesul prin care agenţia americană poate reacţiona la noile informaţii privind efectele adverse ale acestor medicamente este foarte laborios. Încercarea de a scădea doza unui analgezic hepatotoxic, de pildă, poate fi un complicat mecanism birocratic în Statele Unite.

   Agenţia franceză a medicamentului a emis un avertisment referitor la domperidonă, comercializată sub numele Motilium, un medicament prescris contra greţei. Agenţia recomandă respectarea strictă a indicaţiilor, în special pentru pacienţii cu risc cardiovascular pentru care se recomandă cea mai scurtă durată a tratamentului cu cea mai mică doză posibilă. Avertismentul a fost emis ca urmare a unei reevaluări a medicamentului solicitate de Belgia. Autorizaţia de punere pe piaţă a domperidonei a fost modificată în 2004 şi în 2007 în urma constatării producerii unor efecte cardiace grave. 

   Numărul spitalelor britanice cu probleme financiare aproape s-a dublat în ultimul an, de la 21 la 39. Deficitul lor combinat este de 180 de milioane de lire sterline. O altă veste proastă este creşterea numărului de spitale care nu reuşesc să înceapă tratamentul, în cazul pacienţilor suspectaţi de cancer, la mai puţin de două luni de la momentul trimiterii de urgenţă către medicul specialist. Numărul acestor pacienţi ţinuţi pe listele de aşteptare a crescut de patru ori în ultimul an. În Anglia, anunţă The Guardian, numărul pacienţilor aflaţi pe listele de aşteptare în decembrie 2013 a crescut cu 14% faţă de anul precedent, ajungând la 1,6 milioane.

   Medicii unui spital din nordul Angliei au avut o idee simplă care poate îmbunătăţi mult confortul pacientului în timpul unei operaţii efectuate sub anestezie locală: ochelari video. Pacienţilor care sunt supuşi intervenţiilor chirurgicale ortopedice li se oferă ochelari video la care pot urmări, în timpul operaţiei, un film care le distrage atenţia de la ce se întâmplă în jurul lor. Şi chirurgii sunt mulţumiţi pentru că e mult mai amuzant să opereze un pacient care râde (dacă se uită la o comedie). Nu că ar fi acceptate doar comediile, dar se pare că acestea sunt preferate. Dincolo de glumă, metoda pare a fi eficientă. Aşteptăm studiile care să-i cuantifice exact efectul.

 
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală