resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Radiografia unei lumi pestriţe

Autor: Conf. dr. Corneliu ZEANA | 28 Februarie 2014
Radiografia unei lumi pestriţe
   Societatea Medicilor Scriitori şi Publicişti din România (SMSPR)  continuă să se afirme şi reafirme prin activitatea literară şi publicaţiile celor care, accedând un nivel de altitudine spirituală, transgresează limita dintre arta medicului şi cea a scriitorului revendicându-şi un teritoriu aparte, în care frontiera a dispărut, cuprinzând astfel arii largi de cuminecare între cele două vocaţii care se potenţează reciproc. În cărţile medicilor este cuprins, mai mult sau mai puţin transparent, şi mesajul tămăduitor, căci vin­de­carea trebuie să pornească de la suflet, în marea tradiţie hipocratică: vindecarea omului care şi-a pierdut sănătatea, dar şi a societăţii bolnave în ansamblul său.
Să luăm, de exemplu, cartea Tranziţia spre nimic, scrisă de dr. Viorel Pătraşcu şi publicată la editura Paralela 45, în 2013. Coperta, realizată de Ionuţ Broştianu, ne înfăţişază un lup (sau poate un câine) care coboară, cu tristeţe parcă, pe fundul unei albii aproape secate, lăsând în urmă cerul albastru, presărat cu norişori albi, sub care se desfăşoară pantele înverzite ale muntelui şi se îndreaptă către un loc mai jos şi mai întunecos. O perspectivă nu tocmai optimistă şi în deplină concordanţă cu titlul şi conţinutul cărţii. 
Aşa cum ne explică subtitlul, „Tablete dulci-amare“, între coperţile cărţii sunt cuprinse tablete de o pagină fiecare, publicate, în ultimii doi ani, în cotidianul „Argeşul“ şi în „Viaţa medicală“. Lectura lor i-a lăsat prefaţatoarei, Denisa Popescu, un puternic „gust de scorţişoară“. Unii le-au citit în primă apariţie. Aceste tablete se succed asemeni unui cântec monocord, fără mari surprize, dulcele anunţat în subtitlu fiind cu totul copleşit de amărăciunea unei realităţi pe care autorul o comentează cu incontestabil talent gazetăresc. „Medicinii şi scrisului m-am dedicat cu pasiune acaparatoare“ se destăinuieşte Viorel Pătraşcu, iar tabletele sale îl confirmă din plin. Dincolo de actul medical, el vede în omul aflat în faţa sa pe
Publicitate
fratele aflat în suferinţă, încearcă să-i înţeleagă resorturile interioare, nu îl comentează prea mult, reproducându-i aidoma vorbele, din care pare că nu înţelege lumea de astăzi. Prezintă o lume ţărănească şi de periferie citadină care, aparent sau în fond, nu se poate schimba („vom fi mereu ce-am fost“). Aceşti oameni „sunt la fel de umili, bolnavi, săraci, naivi, neinformaţi, prost îmbrăcaţi şi trişti. Şi toţi îl regretă pe Ceauşescu“. Ţăranii nu se tem de moarte, constată autorul, o virtute care vine, probabil, de foarte departe. Doctorul Pătraşcu este dermato­venerolog, multe din tabletele lui reflectă această specializare, cu un trecut bogat de medic de ţară, dar pare un radiolog, prin precizia cu care realizează, în tablete, nu fotografii, ci radiografii. Schimbările social-politice survenite după 1989 constituie pentru el un subiect predilect. Iată câteva fraze elocvente: „Televiziunile sunt, poate, răul cel mai mare cu care ne-am pricopsit după ’89“, comentând prostul gust, goana după audienţă şi timpul pe care ni-l acaparează în dauna lecturii. „Criza e în primul rând morală, nu economică“ , diagnostic pus în tableta „O corabie în derivă“, comentând plagiatele din lumea medicală. De altfel, mottoul cărţii –„Parvenitismul e blestemul României“ (Mateiu Caragiale) – este cât se poate de bine ales, potrivindu-se de minune (şi) lumii medicale.
Despre revoluţionarii din ‘89 se spune că „au plătit cu viaţa ca să aducă la putere eşaloanele doi şi trei ale fostei nomenclaturi“, care ne-au adus corupţia şi impostura, atât de greu de dezrădăcinat. Alegerile sunt un fel de mascaradă, propaganda electorală se bazează pe mituire: „Au venit la poarta mea şi a celor din casele din jur şi ne-au dat pungi cu...“. Viorel Pătraşcu este îngrijorat de tot mai puţina cultură a tinerei generaţii şi remarcă, în lumea umilă a pacienţilor din ambulatoriu, o „nostalgie după Ceauşescu“, aceasta reflectând mai degrabă lipsa de perspectivă, declinul economic şi cel moral, mizeria în care se zbat nu puţini, atrăgând atenţia, între altele, că revine pelagra, o boală a sărăciei şi alcoolismului. În tableta „Arta pierdută a consultaţiei“, autorul comentează cartea „Arta pierdută a vindecării“ scrisă de Bernard Lown (laureat Nobel). Cei doi  deplâng înclinaţia actuală de a nu mai examina atent bolnavul, faptul că medicul s-a distanţat de acesta şi că îşi bazează diagnosticul pe datele de tehnică medicală.
În ultimele pagini ale cărţii, Răzvan Ioan Boanchiş se exprimă remarcabil prin cuvintele: „De pe scheletul ţăranului român cade şi putrezeşte toată carnea vândută ca marfă trandafirie în literatura noastră.[...] Doar la Marino, în paginile despre domiciliul forţat printre ţăranii din Bărăgan, şi la Steinhard, [...] am găsit cuvinte atât de apăsate despre periferia poporului român“. Să căutăm însă, împreună cu autorul, calea spre un viitor mai plin de speranţă.
 
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală