resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment


| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Strategii pentru cercetarea ştiinţifică

Autor: Dan Dumitru MIHALACHE | 28 Noiembrie 2012
Strategii pentru cercetarea ştiinţifică

Problemele importante de care cercetătorii s-au lovit până acum, precum şi soluţiile pe care aceştia le propun pentru viitoarea strategie naţională CDI au fost larg dezbătute în cadrul Conferinţei Naţionale a Cercetării şi Inovării (CNCI), recent încheiată. Relatează Dan Dumitru Mihalache.

Peste 450 de manageri de cercetare din mediul public şi privat, academicieni, rectori, cercetători, înalţi oficiali ai Comisiei Europene, reprezentanţi ai mediului de afaceri şi ai industriei din România au participat, în perioada 7–9 noiembrie a.c., la Conferinţa Naţională a Cercetării şi Inovării – CNCI 2012. Evenimentul, care s-a desfăşurat la Biblioteca Naţională a României, s-a dorit a fi un promotor şi un susţinător activ în soluţionarea problemelor majore cu care se confruntă nu numai societatea românească, ci şi întreaga Europă.

 

   Conferinţa a fost organizată de Autoritatea Naţională pentru Cercetare Ştiinţifică (ANCS) împreună cu Unitatea Executivă pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării (UEFISCDI) şi vine în întâmpinarea unui moment deosebit de important: perioada de final a Planului naţional 2007–2013 şi elaborarea Strategiei naţionale pentru cercetare, dezvoltare şi inovare 2014–2020. În principal, aceasta a fost centrată pe analiza rolului cercetării şi inovării în societatea modernă şi a avut ca obiectiv evaluarea stării cercetării româneşti, precum şi cristalizarea unor posibile abordări pentru elaborarea strategiei viitoare şi a instrumentelor sale de implementare.
   Structurată în mai multe sesiuni plenare şi paralele, precum şi sesiuni speciale de discuţii, conferinţa a prilejuit o dezbatere publică a evoluţiei sistemului de cercetare-dezvoltare şi inovare (CDI) din România şi a stadiului de implementare a Strategiei naţionale CDI 2007–2013, elaborate de ANCS şi UEFISCDI, precum şi de alte organisme consultative: Consiliul Naţional al Cercetării Ştiinţifice (CNCS), Consiliul Naţional pentru Dezvoltare şi Inovare (CNDI), Colegiul Consultativ pentru Cercetare-Dezvoltare şi Inovare (CCCDI). De asemenea, au fost prezentate proiecte reprezentative din cadrul programelor Planului naţional II şi au fost dezbătute evoluţiile instrumentelor de finanţare, în vederea identificării aspectelor care trebuie consolidate, precum şi a celor perfectibile. Pe toată durata conferinţei, în paralel, s-a desfăşurat şi Expoziţia cercetării româneşti, în cadrul căreia au fost prezentate cele mai importante realizări ale cercetării ştiinţifice şi inovării din România.

Proiectul de la Măgurele, fără precedent

   Sesiunea plenară inaugurală a debutat cu alocuţiunea reprezentantului guvernului, Ecaterina Andronescu, ministrul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, care a reiterat rolul-cheie al cercetării pentru viitorul României, ca principal sector în crearea de locuri de muncă şi creştere economică. Potrivit acesteia, proiectul laserului de la Măgurele va reprezenta „calea de creştere a performanţei cercetării româneşti“, manifestându-şi speranţa că direcţionarea lui nu va fi doar către un singur domeniu. „Cred că proiectul va fi calea de creştere a performanţei în cercetarea românească şi de ancorare a acesteia în aria europeană a cercetării. Este un proiect care va aduna nu numai cercetători din România, ci şi din alte ţări, din întreaga lume“, a spus ministrul educaţiei. Mulţumind reprezentanţilor Comisiei Europene pentru aprobarea sumei de 196 de milioane de euro părţii româneşti a proiectului, pentru această etapă, ministrul şi-a exprimat speranţa că, deşi „ne zbatem cu îngrijorările care vin din cauza resurselor financiare insuficiente“, în exerciţiul bugetar următor, fondurile europene vor putea ajuta mai mult cercetarea, condiţia fiind să ştim să le atragem.
   Tudor Prisecaru, preşedintele ANCS, a prezentat starea Sistemului naţional CDI, axându-se pe analiza dinamicii acestuia, punctarea concluziilor desprinse în urma imple­mentării Strategiei naţionale CDI 2007–2013, sublinierea contribuţiei aduse de cercetare la creşterea competitivităţii economice şi trasarea principalelor coordonate pentru Strategia naţională CDI 2014–2020.
   Acad. Ionel Haiduc, preşedintele Academiei Române, a vorbit despre rolul CNCI 2012 şi despre sincronizarea evenimentului cu sărbătorirea împlinirii a 100 de ani de la naşterea lui George Emil Palade, primul român laureat cu premiul Nobel.
   Mesajul preşedintelui Comisiei Europene, prezentat de Cornelis Vis, consilier european, s-a referit la actualul con­text european, care obligă la performanţă, îndemnând totoda­tă ca, prin eforturile conjugate ale tuturor statelor mem­bre ale Uniunii Europene, să se depăşească provo­cările existente şi să se asigure evoluţia şi bunăstarea fiecăruia în parte.
   De asemenea, fizicianul Gérard Albert Mourou, personalitate de excepţie în domeniul fizicii contemporane, cu precădere în cea a laserilor şi a aplicaţiilor din optica modernă, şi, nu în ultimul rând, fondatorul proiectului „Extreme Light Infrastructure“, a subliniat că proiectul pe care România îl va realiza la Măgurele nu are un precedent din punct de vedere ştiinţific şi tehnologic şi va aduce beneficii imense atât ţării noastre, cât şi partenerilor implicaţi în proiect.

Preocupările Academiei Române

   Într-o altă sesiune plenară, acad. Ionel Haiduc a făcut o scurtă trecere în revistă a activităţii Academiei Române, punând accentul pe realizările instituţiei, pentru că „de la acestea cred că trebuie să pornim şi pentru activitatea viitoare, precum şi includerea acestor direcţii şi preocupări în viitoarea strategie“. „Nu trebuie însă să uităm că există destule dificultăţi în activitatea noastră şi limitări deter­minate de cauze financiare, legislative şi de altă natură. Printre acestea, cele mai grave sunt cele legate de blocarea postu­rilor, care nu ne permite întinerirea personalului de cercetare şi recrutarea tinerilor talentaţi“, afirmă preşedintele Academiei Române.
   „Este evident că, în condiţiile actuale, strategia 2007–2013, refe­ritoare la creşterea substanţială a numărului de cercetători în România, este departe de a fi realizată. Mai mult, unele din finanţările europene în curs prevăd şi angajarea unui număr de cercetători, lucru pe care nu îl putem realiza din cauza acestor limitări“, a conchis acad. Ionel Haiduc.
   De-a lungul celor trei zile în care s-au derulat lucrările CNCI 2012, au mai susţinut alocuţiuni Gheorghe Sin, preşedintele Academiei de Ştiinţe Agricole şi Silvice „Gheorghe Ionescu-Siseşti
Publicitate
“, Mihai Mihăiţă, preşedintele Academiei de Ştiinţe Tehnice, Eduard Apetrei, vicepre­şedinte al Academiei de Ştiinţe Medicale, Alexandru Aldea, pre­şedin­tele CCCDI, acad. Maya Simionescu, director general al Institutului de Biologie şi Patologie Celulară „Nicolae Simionescu“ Bucureşti şi mulţi alţii.
Dana Gheorghe, director general în cadrul ANCS, a descris direcţiile în care ar trebui acţionat pentru consolidarea CDI în România şi a făcut propuneri referitoare la viziunea de implementare a Strategiei naţionale 2014–2020.

Cercetarea, motorul dezvoltării medicinii

   Prof. dr. Eduard Apetrei, vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe Medicale (AŞM), a transmis participanţilor mesajul conducerii acestei instituţii. Pornind de la faptul că, în medicină, cercetarea poate fi preclinică/fundamentală (prin care se obţin informaţii necesare dezvoltării de noi opţiuni terapeutice), clinică/trialuri clinice (evaluarea de noi tratamente – investigarea eficacităţii medicamentelor şi a interacţiunii lor) şi translaţională (medicina personalizată, bazată pe model computerizat – „pacient virtual“), vorbitorul a spus că, în obiectul de activitate al AŞM, se află dezvoltarea ştiinţelor medicale şi farmaceutice, promovarea pe plan naţional a cercetătorilor şi coordonarea activităţii de cercetare ştiinţifică în domeniile de vârf ale medicinii fundamentale şi aplicative.
   După o succintă trecere în revistă a realizărilor de până acum, pentru perioada 2012–2016, profesorul Apetrei spune că „ne dorim să introducem o strategie naţională unică în cercetarea medicală: să avem programe naţionale de cercetare-dezvoltare cu priorităţi europene, care să se potrivească strategiei Ministerului Sănătăţii. Cercetarea medicală se va corela cu starea de sănătate a populaţiei din România, iar stimularea, pregătirea şi evaluarea cercetătorilor se va face după criterii bine stabilite şi respectate, în care dorinţa de a intra în cercetare să fie reală şi nu cum se întâmplă acum, când cercetătorii au intrat în nucleele de cercetare pentru că nu au reuşit la alte examene în reţeaua MS“.
   Nu în ultimul rând, AŞM îşi propune, pentru perioada care urmează, obţinerea de rezultate ştiinţifice competitive în scopul creşterii vizibilităţii naţionale şi internaţionale a cercetării medicale româneşti; dezvoltarea medicinii translaţionale; creşterea mijloacelor de diagnostic şi tratament al bolilor ce afectează populaţia României; scăderea morbidităţii şi a mortalităţii; creşterea calităţii vieţii; identificarea temelor de cercetare unde există deja preocupare şi experienţă; atragerea de fonduri prin organizarea de programe competitive; colaborarea cu sistemul privat; promovarea colaborării cu universităţile, institutele naţionale şi alte instituţii de cercetare; stabilirea de legături şi colaborări cu cercetătorii români din diaspora; monitorizarea continuă a programelor de cercetare. Pentru realizarea acestor obiective, vicepreşedintele AŞM crede că este necesară îmbunătăţirea infrastructurii în cercetare, prin accesarea granturilor naţionale şi internaţionale, astfel încât cercetarea medicală să rămână „motorul dezvoltării medicinii în România“.

   În Amfiteatrul „George Emil Palade“ al Facultăţii de Medicină din Bucureşti, luni, 10 decembrie a.c., de la 9,30, va fi organizat un eveniment de informare având ca temă centrală apelul 8 din cadrul Iniţiativei tehnologice comune „Medicamente Inovatoare“ (IMI). IMI reprezintă un parteneriat public-privat stabilit între UE şi EFPIA (Federaţia Europeană a Industriei Farmaceutice), care beneficiază de o finanţare totală de două miliarde de euro. Scopul iniţiativei este îmbunătăţirea semnificativă a eficienţei şi eficacităţii procesului de dezvoltare a unor produse medicamentoase, prin finanţarea de proiecte de cercetare în care sunt implicate deopotrivă comunitatea ştiinţifică şi companiile farmaceutice.     
   Pentru a opta competiţie de proiecte, temele anunţate sunt următoarele: • inovarea în designul studiilor clinice şi dezvoltarea de medicamente: trialuri clinice pentru dezvoltarea MEDI4893 – anticorp monoclonal care ţinteşte alfatoxina produsă de Staphylococcus aureus • descoperirea şi dezvoltarea de noi medicamente împotriva infecţiilor cu bacterii Gram-negative • abordări în vederea dezvoltării unei noi clasificări pentru lupusul eritematos sistemic, artrita reumatoidă şi alte boli ale ţesutului conjunctiv • abordări în vederea dezvoltării unei noi clasificări pentru afecţiunile neurodegenerative, cu accent pe bolile Alzheimer şi Parkinson • abordări în vederea dezvoltării unei noi clasificări pentru boala pulmonară obstructivă cronică (BPOC) • banca europeană de celule stem pluripotente induse.
   Mai multe detalii despre evenimentul organizat de ANCS şi UMF „Carol Davila“ Bucureşti pot fi accesate la adresa: www.ancs.ro


Brain Networking, un nou concept al AŞM

   Deşi încă nu este finalizat conceptul pe care AŞM şi-a propus să-l dezvolte – Brain Networking –, aflăm că este vorba de o platformă naţională de cercetare şi dezvoltare, prin care se doreşte atragerea colectivelor şi a laboratoarelor de cercetare, fie ele din sistemul naţional, fie din privat. „Este foarte importantă atragerea privaţilor către această platformă, atât pentru resursa umană de care acest sector dispune, cât şi pentru cea financiară“, crede profesorul Apetrei. „Laboratoarele din privat sunt deschise către această platformă, pentru că minţile luminate din privat îşi doresc să participe şi la procesul de cercetare. Şi acest lucru nu se petrece doar la noi, în toată lumea cercetarea medicală este sprijinită de companiile farmaceutice şi de cele care produc aparatură medicală“, conchide vicepreşedintele AŞM.

Rezoluţia CNCI 2012

   Lucrările CNCI 2012 s-au finalizat prin adoptarea unei rezoluţii, din care spicuim câteva idei. Astfel, potrivit acesteia, CDI se constituie într-un sprijin activ în soluţionarea problemelor majore cauzate de criza economică ce afectează nu numai societatea noastră, ci şi întreaga Europă. Soluţiile acestor probleme trebuie să fie concertate: consolidarea fiscală şi reformele structurale trebuie însoţite de investiţii focalizate, care să asigure ieşirea din criză şi creşterea durabilă. Cercetarea şi educaţia sunt domeniile în care trebuie focalizate investiţiile, estimându-se că o creştere a investiţiei în cercetare de până la 2% din PIB în anul 2020 va conduce la o creştere de 12% a produsului intern brut până în anul 2025, numai ca urmare a acestei investiţii.
   Strategia naţională CDI pentru perioada 2014–2020 va fi elaborată în urma unui proces transparent de largă consultare, prin consens. Priorităţile vor fi stabilite în baza analizei activităţilor cu potenţial de creştere economică şi a identificării acelora în care România are capacitate şi potenţial de specializare inteligentă. Strategia naţională CDI 2014–2020 va fi tema principală a Conferinţei Naţionale a Cercetării şi Inovării 2013.
 
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală