resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Centenar Nicolae Oblu

Autori: Prof. dr. Hortensiu ALDEA , Dr. Lucian EVA | 31 August 2012
Centenar Nicolae Oblu

Pionier al Şcolii de neurochirurgie de la Iaşi,profesorul Nicolae Oblu este omagiat, la centenar, în articolul semnat de dnii prof. dr. Hortensiu Aldea şi dr. Lucian Eva.

 
   A avea o istorie, un blazon este o notă de distincţie pe care neurochirurgia românească în ascensiunea ei o onorează. A devenit aproape o tradiţie şi un sentiment de împlinire ca o disciplină medicală ce a dobândit conştiinţa valorii de sine să simtă necesitatea de a-şi contura evoluţia istorică cu etapele, cu personalităţile care au marcat dezvoltarea specialităţii respective, cu reuşitele şi nereuşitele lor.
   Profesorul Nicolae Oblu s-a născut la 7 august 1912, în oraşul Olteniţa (judeţul Călăraşi, pe atunci Ilfov), într-o familie modestă. A urmat cursurile Liceului „Constantin Alimăşteanu“, din oraşul natal, pe care l-a absolvit în anul 1932. Devine, în acelaşi an, student al Facultăţii de Medicină din Iaşi, unde este coleg cu alte viitoare personalităţi ale medicinii româneşti de mai târziu: acad. Radu Păun – internist, prof. dr. Gh. Chişleag – preşedintele Societăţii de Radiologie din România, prof. dr. M. Diaconescu – şeful Clinicii a III-a chirurgie din Iaşi, prof. dr. G. Petrescu – igiena muncii IMF Iaşi, prof. dr. Petre Balmuş – şeful clinicii de balneologie din Iaşi şi Mărioara Tănăsescu Niculescu – reputat hematolog ieşean.
   Primii săi ani de studenţie sunt marcaţi de personalitatea profesorului Gr. T. Popa, eminent anatomist, cu mari calităţi didactice, cercetător de renume european, intelectual în cel mai desăvârşit sens al cuvântului. Personalitatea profesorului Gr. T. Popa a marcat formarea profesională a numeroase generaţii de studenţi, medicinişti din Iaşi şi Bucureşti. Creator de şcoală, profesorul Gr. T. Popa era renumit pentru cercetările sale în domeniul anatomiei şi fiziologiei sistemului nervos. În laboratorul său, colaboratorii erau selecţionaţi cu severitate, îndepărtând cu eleganţă non-valorile. Remarcat pentru calităţile sale, Nicolae Oblu, a fost selectat de către profesorul Gr. T. Popa în colectivul său, unde a lucrat din anul 1936, ca aspirant al laboratorului de anatomie descriptivă. Era epoca în care medicina ieşeană constituia un reper pentru medicina românească.
   În lumea studenţilor de vârf din ultimii ani ai Facultăţii de Medicină, de o faimă deosebită se bucurau cursurile profesorilor Ioan Tănăsescu la chirurgie, Ioan Enescu la cardiologie, precum şi demonstraţiile neurochirurgicale ale profesorului Moruzi, care aborda pentru prima dată sistemul nervos şi constituia o noutate (profesor Oblu – Memoriu). Studenţii eminenţi atraşi de această nouă lume mergeau la Spitalul „Caritatea“ în zilele în care profesorul Moruzi opera, să asiste în special la intervenţiile pe creier.
   După terminarea facultăţii, dr. Nicolae Oblu este inclus în activitatea laboratorului de anatomie, unde promovează ca preparator din anul 1939, şef de lucrări din 1944, conferenţiar din 1949, calitate în care a condus catedra de anatomie topografică şi chirurgie operatorie, până în anul 1965. Este un fapt cunoscut că toţi marii chirurgi interbelici s-au format lucrând o perioadă ca asistenţi la catedra de anatomie topografică şi chirurgie operatorie. În acest cadru, profesorul Oblu s-a preocupat în mod special de studiul anatomiei sistemului nervos, ceea ce i-a permis să se alăture echipei profesorul Al. Moruzi ce contura o nouă specialitate – neurochirurgia.
   În paralel cu activitatea de anatomist, datorită temperamentului, simte nevoia de a dobândi şi cunoştinţe de chirurgie generală. În consecinţă, în anii 1938–1939 se angajează în serviciul de urgenţe condus de dr. E. Lucinescu la Spitalul „Sf. Spiridon“ Iaşi, iar din 1939 până în anul 1943, funcţionează ca asistent de clinică chirurgicală în cadrul Spitalului de chirurgie al Casei Asigurărilor Sociale din Iaşi. În anul 1943, se transferă în Clinica terapeutică chirurgicală a profesorului Moruzi, la „Caritatea“. În acea perioadă, personalul clinicii era alcătuit din dr. Nicolae Lupu, dr. V. Urbanovici – asistent, dr. P. Fiamboli – radiolog şi, ca interni, dr. T. Banu, dr. Fr. Windhab, dr. G. Biese, dr. Cozărescu, la care se adaugă dr. A. Batcu – extern.
   La 1 iulie 1951, odată cu reforma spitalelor, se reînfiinţează serviciul de neurochirurgie de sine stătător, care se reinstalează în vechiul pavilion de la Spitalul „Socola“, fiind prevăzut cu 30 de paturi. Conducerea serviciului este încredinţată conferenţiarului N. Oblu. În acest cadru, profesorul îşi organizează un colectiv din medicii tineri ce au colaborat cu profesorul Moruzi: dr. M. Rusu, dr. Aurora Stanciu, dr. Izu Schaecter, dr. Gh. Săndulescu, dr. T. Banu şi dr. Tr. Voicu – radiolog. Datorită activităţii profesionale şi prestigiului profesorului N. Oblu, serviciul de neurochirurgie se dezvoltă continuu, ca bază materială, personal şi preocupări neurochirurgicale. În anul 1959, serviciul de neurochirurgie se extinde cu 20 de paturi destinate cazurilor cu potenţial septic şi o sală destinată intervenţiilor septice. În 1961, profesorul Oblu creează secţia de reanimare şi terapie intensivă, condusă de către dr. A. Pop, ce-l avea colaborator pe dr. Carol Mozes. Preocupat de abordarea a
Publicitate
noi domenii de patologie neurochirurgicală, în anul 1963, realizează serviciul de explorări neurofiziologice, condus de dr. I. Petrovanu şi dr. Veronica Cozma.
   Datorită prestigiului profesional, didactic şi ştiinţific câştigat, serviciul de neurochirurgie devine clinică de neurochirurgie, sub conducerea profesorului N. Oblu.
   Desfăşurând o energie puţin obişnuită, profesorul N. Oblu a dovedit că, pe lângă un mare profesionist, este şi un organizator de geniu. Îşi încoronează activitatea de o viaţă realizând primul spital de neurochirurgie din România, de nivel european, la Iaşi, inaugurat la data de 12 octombrie 1972. În realizarea acestui obiectiv, profesorul N. Oblu a fost susţinut de către rectorul IMF Iaşi, Oscar Francke – un vechi susţinător al ideii de neurochirurgie în Iaşi, de către directorul Direcţiei Sanitare, profesorul Valeriu Rugină, şi primul secretar al judeţului Iaşi, Ion Potop. Spitalul de Neurochirurgie din Iaşi devine prima şi cea mai mare unitate de acest gen din ţară. Acest spital a reprezentat concepţia proprie a profesorului N. Oblu, fără să aibă un model străin de organizare. În realizarea construcţiei spitalului, profesorul Oblu a urmărit ca un adevărat inginer constructor fiecare etapă din construcţia sa.
   Clinica de neurochirurgie, dotată cu 152 de paturi de spitalizare, a fost prevăzută cu cinci săli de operaţie, serviciu de primire urgenţe, laboratoare anexe, spaţii de învăţământ (amfiteatru, săli de lucrări practice, bibliotecă, filmotecă, muzeu de anatomie patologică, laborator de chirurgie experimentală). În ceea ce priveşte dotarea cu aparatură medicală, nu a precupeţit niciun efort şi nicio relaţie pentru ca spitalul să fie dotat cu tot ce putea să ofere sistemul socialist al vremii.
  Personalitate cu un mare orizont şi o bună concepţie organizatorică, profesorul Oblu s-a preocupat de umanizarea spaţiului de spitalizare: a decorat saloanele şi laboratoarele cu tablouri, a creat cabinete de frizerie şi coafură pentru bolnavi şi salariaţi, cantină pentru salariaţi, a realizat un impresionant spaţiu verde în jurul spitalului, teren de sport etc.
   La momentul inaugurării, personalul medical al clinicii era alcătuit din: prof. dr. N. Oblu, dr. M. Rusu – medic primar; medici specialişti: dr. Aurora Stanciu, dr. Gh. Săndulescu, dr. Th. Obreja, dr. N. Cozma; medici secundari: dr. H. Aldea, dr. N. Boicu, dr. R. Lăcătuşu, dr. C. Robu, dr. N. Ianovici, doctorand cu frecvenţă.
   Preocupat de ridicarea nivelului profesional al colaboratorilor, profesorul N. Oblu s-a îngrijit ca aceştia să beneficieze de schimburi de experienţă în diversele centre medicale din ţară şi din Europa şi să fim o prezenţă constantă şi de referinţă la toate manifestările ştiinţifice. Activitatea sa practică şi ştiinţifică a creat împreună cu colectivul clinicii o notă de originalitate a Şcolii de neurochirurgie din Iaşi prin modul de soluţionare şi abordare a unor capitole de patologie: • trau­matologia cranio­cerebrală (plăgile craniocerebrale, dilacerarea cerebrală focalizată – M. Rusu, fis­tulele LCR cranio-nazale posttraumatice – N. Ianovici, 1978) • pato­logia degenerativă a coloanei vertebrale lombare (H. Aldea) • importanţa examenului clinic în stabilirea diagnosticului neurochirurgical • pledează pentru valoarea abordului limitat al leziunilor discale prin hemilaminec­tomie unilaterală şi abord minim • patologia vasculară cerebrală: hematomul intracerebral primar (Th. Obreja – 1980) • iatroisto­riografia specialităţii şi a evoluţiei ideilor în patologia neurochirur­gicală: „Momente din istoria neurochirurgiei româneşti“ (C. Arseni, H. Aldea, Ed. Academiei, 1988) • studii fundamentale asupra: ligamentului galben, herniei de disc intrafamiliale, primele studii de microscopie electronică a ţesutului discal herniat (H. Aldea, 1997).
   Activitatea ştiinţifică, didactică şi profesională a profesorului Nicolae Oblu în cadrul Universităţii de Medicină Iaşi a fost recom­pensată printr-o serie de titluri şi funcţii: • şef al catedrei de neuro­logie, endocrinologie, psihiatrie şi neurochirurgie, în 1964 • vice­preşedinte al comitetului de conducere a societăţii de neurologie şi neurochirugie, Bucureşti, 1973 • membru al Federaţiei Mondiale de Neurologie (Londra) • membru al comitetului de cercetări pentru neurologia industrială (Praga, 1973) • medic emerit al RSR (1964). Toate aceste titluri vin să contureze personalitatea ştiinţifică şi profesională a profesorului Oblu.
   Din lucrările ştiinţifice ale profesorului Oblu, menţionăm câteva monografii: • Tratat de anatomie (angiologie, glande endocrine, sistem nervos şi organe de simţ), colaboratori – Iagnov I., Rusu M., Repciuc N.; Editura Pedagogică, Bucureşti) • Gumma of the Brain – Oblu N., Handbook of Clinical Neurology, vol 18, Editura P. Y. Vinken şi G. E. Bruyn North-Holland Publishing Company, Amsterdam, Olanda, 1975 • Ateroscleroza cerebrală – Oblu N., Pollingher Beno şi Rusu M., Editura Junimea, Iaşi, 1976. • Fistulele lichidiene cranio-nazale posttraumatice – Oblu N. şi Ianovici N., Editura Junimea, Iaşi, 1967.
   Pensionat abuziv, a fost urmărit de regretul că nu a reuşit să îşi vadă realizat un ultim şi modern proiect: realizarea unui heliport pentru a asigura asistenţa de urgenţă a politraumatismelor cu implicaţii neurochirurgicale. Creator de şcoală în cel mai adânc sens al cuvântului, profesorul Nicolae Oblu nu a precupeţit niciun efort pentru ca neurochirurgia ieşeană să dobândească strălucirea profesională şi prestigiul actual.
   Alături de profesorul Constantin Arseni, profesorul Nicolae Oblu este creatorul Şcolii moderne de neurochirurgie din România. Prof. dr. N. Oblu a făcut parte din acea pleiadă de mari neurochirurgi pătimaşi – H. Cushing, V. Dandy, Cl. Vincent şi H. Olivecrona – care au trăit pentru şi numai prin neurochirurgie.
 
 
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală