resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Stres, deficit de magneziu şi aritmii cardiace

Autori: Conf. dr. Corneliu ZEANA , Dr. Cătălina CONSTANTIN | 8 August 2012
Stres, deficit de magneziu şi aritmii cardiace

Stresul de durată, emoţiile intense pot declanşa tahicardie paroxistică pe calea descărcării simpatice. În cadrul rubricii Consultaţia de vineri, dl conf. dr. Corneliu Zeana şi dna dr. Cătălina Constantin discută despre relaţia stres-magneziu-aritmii cardiace.

 
   Legătura dintre suferinţele sufleteşti şi boală în general, dar îndeosebi vizând afecţiunile cardiace, relaţie recunoscută de multă vreme, reintră în actualitate. În ultima lună, un foarte amplu studiu nord-american, comentat pe site-ul Medscape, constată că evenimentele cu impact psihic dramatic sunt urmate în lunile următoare de un procent net mai ridicat de infarcte de miocard în raport cu marea cohortă a celor scutiţi de astfel de traume.
   Nimic nou sub soare, dar studiul are o acurateţe şi o amploare considerabile, ilustrând, între altele, şi atenţia de care se bucură medicina preventivă şi populaţională în SUA, în timp ce la noi prevenţia şi îndeosebi cercetarea în acest domeniu sunt ca şi inexistente. Avem o reţea amplă de cercetare clinică în toate marile spitale, dar nimic în domeniul medicinii preventive, de teren. Va transfera noul ministru cercetătorii către acest domeniu deficitar? Probabil că nu.
   Medicina chineză, din cele mai vechi timpuri, acordă o atenţie deosebită aspectului pe care-l denumim somato-psihic. Medicina hipocratică de asemenea. Ambele cu reflectare în plan terapeutic. Literatura modernă este bogată, consonantă şi, credem noi, poate fi exprimată sintetic în citatul pe care-l reproducem alăturat: „There is no doubt that considerable psychosocial stress experienced by the cardiac patients is far in excess of normal controls“ („Nu există dubii că stresul psihosocial trăit de bolnavii cardiaci depăşeşte de departe stresul celor normali din lotul de control“) (4). Stresul psihosocial intens şi brutal poate induce infarct miocardic sau aşa-numitul (recent) sindrom Takotsubo (2) la bolnavi cu coronare permeabile.
   Dacă în materie de infarct miocardic sau de crize hipertensive dispunem de o abundenţă de date bibliografice (din care cităm doar câteva mai semnificative) (1–6), relaţia cu tahicardia paroxistică supraventriculară (TPSV) este mai puţin studiată. Mecanismele electrofiziologice ale TPSV au devenit mai bine cunoscute după introducerea explorării electrocardiografice endocavitare, care permite reproducerea (provocarea) crizei. TPSV prin focar atrial autonom este mai rară, situaţia cea mai frecventă fiind reintrarea la nivel joncţional ca urmare a disociaţiei longitudinale a conducerii atrioventriculare. Cazul conducerii aberante cu stigmat ECG caracteristic reprezintă o situaţie aparte. Desigur, în oricare model de tahicardie paroxistică, o emoţie intensă poate declanşa o criză tahicardică pe calea descărcării simpatice, catecolaminele modificând conducerea impulsurilor îndeosebi prin scurtarea perioadei refractare. Ne referim aici la stresul de durată, caracteristic marilor dureri sufleteşti. Relatăm un caz ilustrativ pentru acest domeniu.
   Pacienta este o femeie de 59 de ani, fără copii, divorţată, extrem de afectată de decesul mamei sale, care a survenit în urmă cu patru luni. Cele două femei se aflau într-o comuniune perfectă de mai mulţi ani, locuind împreună, fără alte rude apropiate. Nimic semnificativ în antecedentele personale sau familiale. Normotensivă, nediabetică, normolipidem
Publicitate
ică, nefumătoare. După moartea mamei, pacienta face o depresie reactivă, atacuri de anxietate, insomnie, fenomene spasmofilice (crampe musculare), dar şi crize repetate de palpitaţii intense, cu durată de până la trei ore, de regulă însă mai scurte, cu remisiune spontană. Palpitaţiile se însoţesc de ameţeli şi senzaţie de slăbiciune intensă. Crizele apar aproape zilnic, chiar şi de două ori pe zi.
   Este examinată în cursul unui atac tahiaritmic. TA 85/60 mm Hg, AV 180 bpm, ritm regulat. Electrocardiograma arată TPSV (fig. 1). Criza cedează la masaj sinocarotidian, dar în minutele următoare se înregistrează numeroase extrasistole SV şi ventriculare (fig. 2). Nu s-au administrat antiaritmice, ritmul cardiac se stabilizează, undele T au aspect sugestiv pentru deficit de magneziu. La examenul clinic nu se decelează anomalii cardiace stetacustice, ecocardiografia arată date normale. Semn Chvostek intens pozitiv (două plusuri). Magneziemie 1,5 mg/dl, K 4,4 mEq/l. Se administrează magnezioterapie (oxid de magneziu şi combinaţie Mg şi vitamina B6 în doze mici). Bolnava refuză investigaţia electrofiziologică în vederea unei eventuale radioablaţii. În zilele următoare, atacurile tahiaritmice devin mai rare, răspund la manevrele vagale (bolnava a fost instruită în acest sens), iar după două săptămâni crizele dispar, ca şi atacurile de tetanie. În această perioadă, pacienta a beneficiat şi de asistenţă psihologică. Se notează absenţa crizelor în cele două luni următoare, când s-a prezentat la control.
   Discuţii. De regulă, accesele de TPSV la indivizi cu electrocardiogramă de fond normală şi cu complexe QRS înguste (normale) în timpul atacului apar din copilărie, adolescenţă sau la vârstă tânără. În cazul relatat, debutul a fost relativ tardiv şi s-a suprapus peste o perioadă de stres psihic resimţit deosebit de intens. Pierderea cuiva apropiat, de care cel în cauză se simţea deosebit de ataşat, reprezintă un model de stres foarte intens, conform aprecierilor făcute pe scala de stres. Decesul unui părinte faţă de care ataşamentul era foarte puternic este mai amplu resimţită de persoanele fără copii şi singure. Pierderea excesivă de magneziu este un mecanism patogenetic fundamental în această situaţie. Aportul de magneziu al omului modern este la limită, adesea sub nivelul recomandat (6). Stresul provoacă pierderi exagerate de magneziu, deficitul acestui element sensibilizează faţă de stres, amplificându-i efectele şi realizând astfel un cerc vicios (6). Urmărind perseverent şi îndelungat relaţia dintre magneziu şi aritmiile cardiace, am ajuns la conturarea unor criterii clinice şi electrocardiografice de diagnostic. Clinic, asocierea cu tetania latentă, contextul clinic indicator de pierderi exagerate de Mg şi răspunsul bun la magnezioterapie. Pe fondul deficitului magnezic, atacurile aritmice sunt mai frecvente şi mai greu de stăpânit, inclusiv prin antiaritmicele uzuale, care pot genera chiar şi efecte proaritmice. Electrocardiografic, menţionăm labilitatea ritmului sinusal restaurat indiferent de modalitatea conversiei (în cazul nostru nu s-a intervenit decât prin manevre vagale), aspectul undelor T rotunjit simetrizate, „în cocoaşe“, prezente în cazul nostru, variabilitatea amplitudinii undelor R, depolarizarea precoce ş.a.
   În acest caz, magnezioterapia a avut un efect favorabil peste aşteptări. În astfel de situaţii, aspectele de consiliere psihologică şi tot ansamblul măsurilor antistres şi de creştere a rezistenţei la stres sunt foarte importante. Suicidul este mai frecvent la persoanele cu stres intens în condiţiile deficitului de magneziu (aport insuficient, diabet zaharat, diuretice etc.).
   Deficitul de magneziu a devenit o problemă de sănătate publică, determinând modificarea spectrului îmbolnăvirilor. Recenta epidemie de obezitate dar şi de hipertensiune arterială la vârste joase, semnalată insistent de cercetătorii americani (5), poate fi, credem noi, corelată şi cu deficitul de magneziu.
 
 
Nota de subsol
Bibliografie
1. Chi JS, Kloner RA. Stress and myocardial infarction. Heart. 2003 May;89(5):475-6
2. Connelly KA, MacIsaac AI, Jelinek VM. Stress, myocardial infarction, and the „tako-tsubo“ phenomenon. Heart. 2004 Sep;90(9):e52
3. Gullette EC, Blumenthal JA, Babyak M, Jiang W, Waugh RA, Frid DJ, O’Connor CM, Morris JJ, Krantz DS. Effects of mental stress on myocardial ischemia during daily life. JAMA. 1997 May 21;277(19):1521-6.
4. Kong SG. Psychosocial stress preceding myocardial infarction. Singapore Med J. 1985 Dec;26(7):510-5
5. Nainggolan L. Alarming increase in hypertension in US children. Heartwire June 19, 2012. http://www.theheart.org/article/1417387.do
6. Zeana C. Magneziul. Ed. Enciclopedică, Bucureşti, 1994
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală