resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Contribuţii decisive într-un cadru academic

Autor: Conf. univ. István KIRÁLY V. | 25 Ianuarie 2012
Contribuţii decisive într-un cadru academic

În cadrul primei întruniri din acest an a Atelierului de Filosofie şi Antropologie a Medicinii din Cluj, dr. Anamaria Susin a prezentat propria cercetare privind psihologia cognitivă a violatorilor. Despre interesantul şi utilul subiect discută dl conf. univ. Király V. István.

 
  Cu siguranţă, Atelierul de Filosofie şi Antropologie a Medicinii din Cluj a debutat cu dreptul în 2012! Aceasta, pe de o parte, datorită faptului că la ora actuală întrunirile sale lunare sunt programate deja până-n ianuarie 2013 inclusiv (mai multe detalii pe site-ul Atelierului, la: www.afsam.eu), dar, pe de altă parte – şi poate mai ales –, datorită împrejurării că la prezentarea şi la discuţiile din prima întâlnire „calendaristică“ a anului – 11 ianuarie – am avut parte (iarăşi) de o prezentare de un nivel intelectual, ştiinţific şi existenţial-uman cu totul deosebit. Ceea ce constituie, credem, şi ocazia unei analize şi chiar a unui „bilanţ“ verificator şi cu privire la concepţia generală şi iniţială a conturării întâlnirilor. Căci, de la început, Atelierul a ţintit invitarea şi implicarea doar a unor personalităţi autentice, cu realizări deja confirmate în diversele lor specialităţi, dar şi invitarea cercetătorilor tineri, care dovedesc talent, competenţă şi chiar abnegaţie în investigarea tematicilor cu care stabilesc astfel contacte de-a dreptul existenţiale, decisive şi desăvârşit personal-umane.
  Cu siguranţă, aceasta din urmă a fost şi cazul Anamariei Susin, tânăra asistentă universitară şi doctorandă la Catedra de Psihiatrie a Universităţii de Medicină şi Farmacie „Iuliu Haţieganu“ Cluj-Napoca care, în seara de 11 ianuarie, prin prezentarea ei, a reuşit să atragă şi chiar să impresioneze ştiinţific şi intelectual-uman un număr considerabil de participanţi de diferite specialităţi, vârste şi „niveluri“ diferite de formare şi de „afirmare“ academică. Conferinţa ei multidisciplinară s-a referit la o cercetare aflată în stare avansată de elaborare, privind investigarea psihologiei cognitive a violatorilor. Trebuie să fim foarte conştienţi şi de faptul că o asemenea „temă“ are sau poate crea – pe „afişe“ – şi o anumită atracţie (dar şi repulsie) viscerală-exotică… De care mulţi chiar ar fi tentaţi să şi „profite“. În mod cert, nu acesta a fost cazul prezentării şi cercetării, desp
Publicitate
re care nu putem vorbi aici decât extrem de schematic-aluziv, şi care a pornit cu definiţia şi tratarea juridico-penală a violului, subliniind caracterul lui antisocial şi antiuman general, plecând de la diferitele statistici oficiale româneşti în materie.
  De aici, prezentarea a trecut la analiza diferitelor tipologii existente şi acceptate deja în ştiinţe referitoare la violatori, ajungând la concluzia că aceste taxonomii nu au totuşi în vedere tocmai cogniţiile care participă şi influenţează actele de agresiune sexuală. Aceasta face ca şi cercetarea acestor cogniţii să fie de-a dreptul necesară şi urgentă, iar investigaţia în cauză nu face decât să asume cu curaj, competenţă şi responsabilitate această necesitate printr-un studiu propriu realizat pe două „loturi“ de deţinuţi condamnaţi pentru violuri consumate în diferite circumstanţe şi care îşi „efectuează“ acum pedepsele în penitenciarele de maximă siguranţă din Gherla şi Aiud. Datele preluate în interviuri au fost: vârsta, mediul de provenienţă, religia, etnia, statutul marital, nivelul de şcolarizare, antecedentele penale, antecedentele medicale (somatice şi psihiatrice), diverse forme de abuz în copilărie, consumul de toxice, circumstanţele în care s-a produs violul, dacă victima era cunoscută sau nu anterior, antecedentele de exhibiţionism şi existenţa parafiliilor. Au fost utilizate Chestionarul schemelor cognitive Young (YSQ – S3) şi Scala de atitudini faţă de viol (Burt, 1980).
  Desigur, din lipsă de spaţiu nu putem expune aici rezultatele analizelor statistice detaliate, dar trebuie neapărat să marcăm evidenţierea de către cercetare a prezenţei relevante a numeroase scheme cognitive disfuncţionale. Alături de acestea, intervievarea subiecţilor a scos în evidenţă şi alte distorsiuni cognitive, stabilite de Ward şi colab. încă din 1995: negarea acuzaţiilor ce li se aduc cu privire la fapta lor; negarea vinei; minimizarea seriozităţii şi gravităţii comportamentului din timpul comiterii abuzului; atribuirea vinei unor factori externi (alcool, droguri, comportamentul inadecvat al victimei, probleme emoţionale personale, abuz infantil) şi lipsa empatiei împreună cu distorsionarea (minimalizarea) suferinţei victimei. Asociate, pe deasupra, cu prezenţa unor credinţe-cogniţii (destul de tradiţionale şi false) – numite în prezentare „mituri legate de viol“ – şi care, de regulă, „blamează“ tocmai femeia-victimă, „justificând“ actul şi „absolvind“ astfel de vină tocmai… violatorul.
   În concluzia acestei succinte relatări, putem afirma – fără teama de a greşi – că atât cercetarea, cât şi prezentarea ei în acest cadru intelectual academic dialogal şi deschis au adus şi vor mai aduce contribuţii decisive la cunoaşterea acestei devianţe antisociale severe, dar şi la elaborarea unor strategii cuprinzătoare şi multidirecţionale, pentru posibila ei prevenire şi combatere mai eficientă. De aceea, nu putem decât să aşteptăm cu interes şi să încurajăm publicarea rezultatelor ei.
 
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală