resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Cremaţiune între religie şi necesitate publică

Autor: Stud. Ionuţ Isaia JEICAN | 13 Decembrie 2011

„Pe catafalc, de căldură-n oraş, Încet, cadavrele se descompun.“

(G. Bacovia)

Preocupări de antropologie aplicată…

   O nouă întrunire în cadrul Atelierului de Filosofie şi Antropologie Medicală din Cluj-Napoca a avut loc miercuri, 23 noiembrie a.c., în sala de bibliotecă a Clinicii Medicale II. „Cremaţiunea în România – între istorie, contestare şi necesitate publică“ a constituit tema dezbaterii ce a trezit interesul de a participa la Atelier în minţile a treizeci şi ceva de persoane: medici, preoţi, antropologi, psihologi, studenţi.
   Şedinţa a fost deschisă de dl conf. univ. Király István, coordonatorul Atelierului clujean, cadru didactic la Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii „Babeş-Bolyai“, care a amintit că este pentru prima dată în cei doi ani de activitate a Atelierului, când au loc două întruniri într-o lună: „Interesul faţă de activităţile noastre sporeşte continuu, făcându-ne să gândim că aici este o mică oază de iluminism“. Totodată, dsa l-a prezentat pe dl Marius Rotaru, istoric şi cercetător ştiinţific la Universitatea „1 Decembrie 1918“ din Alba Iulia, preşedintele Asociaţiei Române pentru Studiul Morţii şi al Asociaţiei Cremaţioniste „Amurg“.
   Lucrarea dlui Marius Rotaru a avut un bogat conţinut ştiinţific, bine argumentat şi organizat. Astăzi, 36% din cadavrele celor ce decedează în UE sunt incinerate, iar în perioada 1928–2010, în România, au fost incinerate 65.897 de cadavre…

…de-a lungul vremii

   Primele idei cremaţioniste au apărut la sfârşitul secolului al XVIII-lea; în România, dr. Iacob Felix, absolvent al Facultăţii de Medicină din Viena, igienist, medic-şef al Capitalei, participant la Războiul de Independenţă ca medic militar, menţionează incinerarea în primul tratat românesc de igienă, apărut în 1870.
   Printre primii susţinători ai incinerării s-au numărat şi multe personalităţi ale lumii medicale, medici erudiţi ce invocau teoria miasmelor, conform căreia substanţele eliberate în procesul de putrefacţie pot forma focare de infecţie în sol, apă sau aer. Acad. Constantin Istrati, medic şi chimist, şi-a susţinut doctoratul în 1877 cu teza „Îndepărtarea cadavrelor“, fiind un militant al incinerării. În anul 1908, dr. Nicolae Minovici începe să conferenţieze pe această temă, iar în 1913, avocatul Radu Rosetti prezintă publicului larg, la Ateneul Român, ideile cremaţioniste.
   După 1914, apare un răspuns vehement de ripostă din partea Bisericii Ortodoxe Române (BOR), care considera incinerarea ca anticreştină, distrugătoare de tradiţii şi masonică, remarcându-se Badea Cireşanu (profesor universitar de teologie)
Publicitate
şi Nicolae Bălan (mitropolitul Ardealului).
   În 1923, este fondată Societatea „Nirvana“, devenită ulterior „Cenuşa“, al cărei scop principal era răspândirea ideilor cremaţioniste în România. În perioada 1925–1928, societatea construieşte crematoriul „Cenuşa“ în Capitală. Prima persoană – incinerată la subsolul clădirii – a fost o femeie, ale cărei identitate, stare civilă şi religie au fost păstrate straşnic sub anonimat. Numărul de membri ai Societăţii „Cenuşa“ a sporit continuu în perioada 1923 (14 membri) – 1937 (911 membri).
   La sinoadele BOR din 1928 şi 1933 se hotărăşte interzicerea slujbei prohodului pentru persoanele incinerate. În 1940, BOR propune închiderea Crematoriului „Cenuşa“, dar mareşalul Antonescu o respinge. În 1948, comuniştii scot în afara legii Societatea „Cenuşa“, devenită membră a Federaţiei Internaţionale a Asociaţiilor Cremaţioniste.
   În perioada comunistă, numărul maxim de incinerări a fost atins în 1987 (1.836), deşi politica regimului nu încuraja cremaţiunea, invocând costul ridicat al gazelor naturale în contextul crizei energetice din ţară. Se presupune că ar fi existat şi o înţelegere tacită între BOR şi PCR. În 1977, au fost incinerate o parte din cadavrele victimelor cutremurului, iar în 1989 corpurile a 43 de revoluţionari, a căror cenuşă a fost deversată într-un canal din comuna Popeşti-Leordeni.
   Cuptoarele crematoriului „Cenuşa“ s-au înfierbântat pentru ultima dată la 9 mai 2002. Atunci, crematoriul a fost închis din cauza poluării şi tehnologiei depăşite de care dispunea. Astăzi, crematoriul bucureştean de pe şoseaua Vitan-Bârzeşti este singurul din ţară; pe înaltul său horn ies zilnic particule de praf, fum… şi poate ceva ce nu aparţine materiei.

Crematoriu la Cluj?

   La întrunirea Atelierului au fost prezenţi şi doi reprezentanţi ai unei companii care a demarat, în urmă cu două luni, proiectul de construire a unui crematoriu uman în cimitirul Mănăştur din Cluj. Printre motivele enumerate au fost „criza“ locurilor de veci, înmormântările făcute pe aleile cimitirelor etc.
   După prezentarea lucrării, dl conf. Király a subliniat importanţa acordării libertăţilor individuale şi respectării drepturilor omului în contextul acestui subiect delicat.

„…căci ţărână eşti şi în ţărână te vei întoarce“

   La discuţii a luat parte şi dl pr. prof. univ. Ioan Chirilă, decanul Facultăţii clujene de Teologie Ortodoxă, care a înmânat reprezentanţilor respectivei companii private un comunicat din partea mitropolitului Andreicuţ, prin care aceştia să poată cunoaşte poziţia Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului asupra proiectului. Comunicatul nu a fost însă citit în şedinţă. Profesorul Chirilă a exprimat doar opinia personală că BOR este deschisă la dialog şi îşi doreşte ca acesta să plece consensual de la o bază obiectivă.
   Dacă până atunci cadavrele ar fi ţinute în aşteptare, versurile bacoviene de mai sus ar prinde viaţă din moarte…
   Enigmele procesului învierii morţilor şi interpretării versetului „În sudoarea feţei tale să-ţi mănânci pâinea, până te vei întoarce în pământ, căci din el ai fost luat; căci ţărână eşti şi în ţărână te vei întoarce“ (Geneza 3:19) poate nu vor fi explicate niciodată prin mecanisme specifice fizicii materiei. Căci în faţa Naturii mintea omului rămâne adeseori în imposibilitatea de a explica, încremenind (Claude Bernard).
 
 
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală