resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Spitalul Clinic Caritas „Acad. N. Cajal“ de la servicii medicale accesibile la desfiinţare?

Autor: Dr. Aurel F. MARIN | 11 Februarie 2011
Spitalul Clinic Caritas „Acad. N. Cajal“ de la servicii medicale accesibile la desfiinţare?
    În cadrul unei conferinţe de presă recente, erau anunţate planurile Ministerului Sănătăţii, de transformare în cămine de bătrâni a 71 de unităţi sanitare cu paturi. Surprinzător, lista include şi un important spital din Bucureşti, cu istorie şi tradiţie: Spitalul Clinic Caritas „Acad. N. Cajal“. Pentru a vedea cum stau lucrurile la faţa locului, ne-am adresat dlui prof. dr. Dimitrie Nanu, care i-a acordat un interviu dlui dr. Aurel F. Marin. (...)

    În cadrul unei conferinţe de presă organizate săptămâna trecută, dl Cseke Attila, ministrul sănătăţii, a anunţat planurile autorităţilor de desfiinţare – prin comasare sau prin transformare în cămine de bătrâni – a nu mai puţin de 182 de spitale, din cele 435 de unităţi sanitare cu paturi existente în sistemul public de sănătate din ţara noastră. Dacă în privinţa celor 111 spitale ce vor fi comasate lucrurile sunt oarecum clare, fiind vorba doar de o conducere comună a două sau mai multe unităţi (ceea ce ar însemna reducerea schemei de personal tehnico-administrativ, dar nu medical), 71 de spitale ar urma, conform proiectului MS, să se desfiinţeze, localurile în care acestea funcţionează în prezent urmând să devină unităţi sociale (cămine pentru bătrâni). Ne-a surprins să regăsim pe această a doua listă un important spital din Bucureşti, cu istorie şi tradiţie, în care, în plus, funcţionează şi două clinici universitare de prestigiu, afiliate Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila“ Bucureşti. Mai mult, Spitalul Clinic Caritas „Acad. N. Cajal“ – căci la acesta ne referim – nu se mai află în subordinea directă a Ministerului Sănătăţii, ci în cea a Primăriei Capitalei. Despre faptul că a fost retrocedat proprietarilor de drept terenul pe care se află acest spital, se ştie. De altfel, Primăria Municipiului Bucureşti a căutat şi continuă să caute soluţii pentru a muta cele două importante clinici universitare în spaţii adecvate din alte unităţi medicale pe care le are în subordine, iar răgazul oferit de actualii proprietari expiră tocmai în 2015. Într-o declaraţie acordată agenţiei Agerpress, dl dr. Marius Savu, directorul Administraţiei Spitalelor şi Serviciilor Medicale din cadrul Primăriei Municipiului Bucureşti, a afirmat: „Dorim, şi aici va trebui să discutăm cu Ministerul Sănătăţii, ca închiderea Spitalului Caritas să nu se întâmple la sfârşitul lui martie. Dacă nu se semnează contractul cu Casa de Asigurări, spitalul se închide automat, pentru că nu mai poate fi finanţat. Vrem ca lucrul acesta să se întâmple gradual, până în toamnă“. Preocuparea principală pare să fie relocarea unor secţii, acolo unde este posibil, şi redistribuirea personalului medical. De ce este nevoie, în situaţia dată, de transformarea spitalului într-un cămin de bătrâni într-un spaţiu închiriat – dat fiind că şi în prezent se plăteşte chirie – din chiar centrul Bucureştiului, este o întrebare la care nu ni s-au oferit răspunsuri.
    Pentru a vedea cum stau lucrurile în cadrul Spitalului Clinic Caritas, ne-am adresat dlui prof. dr. Dimitrie Nanu, şeful Maternităţii Caritas, care a avut amabilitatea de a ne acorda un interviu în exclusivitate pentru cititorii săptămânalului „Viaţa medicală“.
 
Maternitatea Caritas: o echipă performantă interviu cu dl prof. dr. Dimitrie Nanu, şeful Maternităţii din cadrul Spitalului Clinic Caritas „Acad. N. Cajal“ Bucureşti
 
    – Printr-un proiect al Ministerului Sănătăţii, Spitalul Clinic Caritas ar urma să fie singurul spital din Bucureşti care să se transforme într-un cămin de bătrâni. Spitalul se află însă în subordinea Primăriei Municipiului Bucureşti şi nu a Ministerului Sănătăţii. Cum stau, de fapt, lucrurile?
    – Este adevărat că spitalul nostru se află acum în jurisdicţia Primăriei, adică primim fonduri de la Municipalitate pentru a ne menţine. De multă vreme, Primăria ne-a pus în vedere faptul că spitalul este retrocedat şi că s-ar putea să ne mute din acest sediu, dar nu a fost făcut niciun pas decisiv în acest sens. Acum, vedem că ministerul doreşte ca spitalul să se transforme într-un cămin de bătrâni. MS poate veni cu propunerea, dar Primăria hotărăşte. După cum bine se ştie, Primăria Bucureşti este condusă de un medic profesor cu multă experienţă, la rândul său fost director de spital, care însă nu a luat măsura propusă de Ministerul Sănătăţii – supusă acum dezbaterii publice. Apoi, este surprinzător pentru mine cum o maternitate se poate transforma într-un cămin de bătrâni. Chiar şi din punct de vedere economic, cred că este mai scump să strici o maternitate şi să faci o unitate medico-socială. Apoi, sectorul 3 are cea mai numeroasă populaţie şi cel mai mare număr de femei dintre sectoarele Bucureştiului. Au fost nu mai puţin de trei maternităţi în sectorul 3: Colţea, care a fost desfiinţată, Titan, care a trecut la judeţul Ilfov, şi nu a rămas decât maternitatea noastră. Iată că, prin măsura propusă de MS, sectorul cu cei mai mulţi locuitori şi cu ponderea feminină cea mai ridicată ar putea rămâne fără maternitate! În condiţiile în care se doreşte ca asistenţa mamei şi copilului să fie la niveluri apropiate de cea din ţările europene, la noi se desfiinţează o maternitate...
    – România are, cum bine se ştie, cea mai mare rată de mortalitate infantilă din Europa...
    – Aşa este şi, din nefericire, şi de depistare a cancerului de col uterin. Suntem „fruntaşi“ la treburile astea... În atare condiţii, să desfiinţezi o maternitate care ajută la venirea pe lume a multor copii... Şi chiar a crescut numărul de naşteri din Maternitatea Caritas! Statisticile noastre sunt ilustrative: am trecut peste numărul de 2.500 de naşteri anual, iar tendinţa a fost crescătoare în ultimii ani, în ceea ce priveşte atât numărul de gravide internate, cât şi numărul de naşteri. Maternitatea noastră este eficientă. Am reuşit – prin alte fonduri decât cele de la Primărie sau de la Ministerul Sănătăţii – să modernizăm unitatea: am renovat rezerve, am refăcut circuitele funcţionale, secţia pentru lăuze... Din fonduri proprii, iar reparaţiile s-au finalizat chiar acum două săptămâni! În acest moment, după investiţiile făcute, să dărâmi, să strici tot... Mi se pare ciudat.
    – Aţi beneficiat de fonduri de la Minister sau Primărie?
    – Primăria ne-a ajutat să ne menţinem activitatea. Când s-a avariat conducta aceea de gaze, ne-au înţeles şi ne-au ajutat. Apoi, ne sprijină cu plata utilităţilor. De la minister însă, ajutorul este... teoretic, cel mult.
    – La o primă vedere, e greu de înţeles de ce, prin memorandumul MS de anul trecut, s-au deblocat posturi, inclusiv de medici, la Spitalul Clinic Caritas, pentru ca, la câteva luni distanţă, tot Ministerul Sănătăţii să propună desfiinţarea spitalului...
    – O observaţie foarte bună. Chiar de curând am organizat concursurile pentru trei posturi de medic în specialităţile Neonatologie, ATI şi, respectiv, Obstetrică-ginecologie. Posturile abia s-au ocupat şi vine propunerea de transformare în cămin de bătrâni...
    – Măsurile par cumva contradictorii...
    – Este cu totul surprinzător.
    – Care ar putea să fie raţiunile pentru a desfiinţa acest spital? Sunt prea multe maternităţi în Bucureşti? Sunt grave problemele cu clădirea, cu spaţiul în care funcţionaţi?
    – Ultimii ani au arătat că nu sunt multe maternităţi în Capitală. De ce: din când în când, din varii motive, se închide temporar câte o maternitate. Se repară, apar infecţii nosocomiale etc. Atunci, de fiecare dată până acum, a existat o maternitate-tampon şi, volens-nolens, nouă ne-a revenit această sarcină.
Publicitate
Când au fost închise, pe rând, maternităţile Giuleşti, Cantacuzino, Polizu, noi am asigurat – şi se poate verifica acest lucru – asistenţa gravidelor de fiecare dată când alte maternităţi nu au putut funcţiona. Pentru o asistenţă obstetricală la nivelul anului 2011, nu, nu sunt prea multe maternităţi în Bucureşti! Şi mai este ceva: gravidele se adresează unităţilor apropiate de domiciliu, nu se poate să le trimiţi la Buftea sau în altă parte.
    – Ar fi un argument şi pentru buna luare în evidenţă a gravidelor...
    – Exact! La sistemul ambulatoriu al acestui sector apelează mai ales femeile cu posibilităţi materiale reduse, care nu pot merge în privat. Mai departe, de la policlinicile din sector, vin la noi, la Maternitatea Caritas. Ce vor face aceste femei, cu un statut socio-economic mai redus? Le duci spre particular? Nu au bani. Nu-şi vor permite să fie asistate într-un spital privat. Ce va urma? Vor naşte acasă sau pe unde vor putea... Reţeaua de stat trebuie să le asigure posibilitatea de a naşte în condiţii optime!
    – Care ar putea fi atunci raţiunile pentru care Spitalul Caritas e propus pentru transformare în cămin de bătrâni?
    – Raţiunile? Nu mai sunt bani! S-a întâmplat deja cu învăţământul, cu pensiile. Se întâmplă şi în sănătate. Uitaţi-vă la comasările de spitale: tot personalul TESA din unităţile mici comasate ar urma să fie disponibilizat. Bănuiesc că asta se doreşte, să se facă economii la fondurile alocate spitalelor. Va scădea numărul de paturi, se va reduce personalul... Şi, desigur, o parte din personal va pleca din sistem. Psihologic, din momentul în care s-a anunţat propunerea ministerului, sunt oameni care vor să plece.
    – În cazul Spitalului Caritas, vă întrebam dacă sunt şi probleme cu clădirea în care funcţionaţi.
    – Clădirea este retrocedată. Noi plătim chirie, care se renegociază. Contractul pentru spaţiu este valabil până în 2015, deci spitalul poate funcţiona. Dar aş vrea să vă mai spun ceva: ne-am făcut temele! Noi suntem plătiţi pentru numărul de cazuri rezolvate. La începutul anului, contractăm un număr de cazuri. Se poate vedea, din actele contabile, administrative, că noi am realizat tot ce am contractat. Spitalul este viabil.
    – În momentul de faţă, spitalul are datorii?
    – Nu, şi este important de spus acest lucru. Suntem printre spitalele care nu au datorii şi – de reţinut – nu avem probleme cu furnizorii.
    – Care este situaţia în Maternitatea Caritas? Există materiale sanitare, medicamente? Sau vin gravidele cu ele de acasă?
    – Din fericire, avem ce ne trebuie, putem să ne descurcăm. Faţă de alte spitale, nu a fost nevoie să facem fel de fel de „echilibristici“... Apoi, avem aparatură mai nouă, adusă în ultima vreme. Ce facem cu ea? Şase ecografe, aparat de anestezie nou, histeroscop relativ nou... Se dărâmă, se strică, se aruncă?!
    – În Spitalul Clinic Caritas „Acad. N. Cajal“ funcţionează şi două clinici universitare: cea de Obstetrică-ginecologie, pe care o conduceţi, şi cea de Medicină internă, condusă de dl prof. dr. Tiberiu Nanea. Ce se va întâmpla cu aceste două clinici?
    – Legislaţia spune că nu se pot desfiinţa clinici universitare decât la sfârşitul anului universitar. Or, acesta se termină în toamnă. În clinica noastră, avem studenţi, rezidenţi, cursuri de planificare familială şi cursuri pentru medicii de familie. Şi la noi, şi la clinica Medicală există nuclee de cercetare... Sunt multe lucruri care trebuie discutate şi avute în vedere.
    – Există o poziţie oficială exprimată de Universitatea de Medicină şi Farmacie, referitor la proiectul Ministerului?
    – Deocamdată nu, propunerea a venit cumva pe neaşteptate. Nu există însă vreo hotărâre care să ne oblige, să transforme activitatea din prezent într-o alta. Este doar un proiect, publicat pe site.
    – Vă întreb pentru că, deşi propunerea vine din partea Ministerului Sănătăţii, sunt implicaţi indirect şi alţi actori: Primăria Capitalei şi UMF „Carol Davila“.
    – Cunoscându-l pe primarul Capitalei, un profesor cu multă experienţă, cred că nu a luat încă o hotărâre pentru că nu a găsit ceva corespunzător. Dsa cunoaşte foarte bine situaţia, doreşte o rezolvare corectă, dar, ca director de spital, ştie foarte bine ce înseamnă o mutare. Ea nu se poate face decât dacă există un spaţiu corespunzător în altă parte.
    – Să revenim la Maternitatea Caritas, pe care o conduceţi. În ce parametri vă desfăşuraţi activitatea? Ce nivel de asistenţă medicală asiguraţi şi ce indicatori aţi înregistrat, în contextul ultimilor ani?
    – Pentru o maternitate, indicatorul cel mai sensibil şi cel mai relevant este numărul de naşteri. La noi, numărul de naşteri a crescut la 2.549. Se poate vedea evoluţia din ultimii ani. Paciente mulţumite, accesibilitate, activitate corectă...
    – Este, practic, cel mai mare număr de naşteri de la Caritas din ultimii şase ani?
    – Într-adevăr, şi datele pot fi oricând verificate. Un alt lucru interesant, a crescut şi numărul de consultaţii. Pe lângă cabinetele de consultaţii, în cadrul Maternităţii Caritas funcţionează şi cabinete de colposcopie şi citodiagnostic, de planificare familială, de ecografie. Aş vrea să amintesc şi faptul că secţia de nou-născuţi are performanţe bune în îngrijirea copiilor cu greutate mică la naştere sau a prematurilor.
    – Cum este structurată Maternitatea, la această dată?
    – Avem două secţii de Obstetrică-ginecologie, cu 54, respectiv 50 de paturi, un compartiment ATI cu 18 paturi, o secţie de spitalizare de zi, cu 16 paturi, şi secţia de Neonatologie, cu 50 de paturi. În cadrul Maternităţii lucrează 32 de angajaţi personal medical şi şapte cadre didactice universitare. Maternitatea are, în acte, nivelul de competenţă 2B, dar activitatea a fost întotdeauna de nivelul 3. Am făcut şi cereri oficiale pentru a ni se recunoaşte competenţa de nivelul 3... Personalul nostru are experienţă şi asigură servicii medicale de bună calitate.
    – Tendinţa modernă, recomandată de foruri internaţionale, este de a introduce sistemul rooming-in în cât mai multe maternităţi, prin programul UNICEF – „Spitale prietene ale copiilor“. Cum staţi, din acest punct de vedere?
    – Ne-am înscris şi noi în acest program, avem câteva saloane cu rooming-in şi pacientele care doresc să stea împreună cu copilul o pot face. Avem chiar rezerve ce pot rivaliza cu cele din sistemul privat – dar cu alte costuri, mult mai mici, pentru paciente, desigur...
     – Şi, în privinţa celorlalte dotări şi facilităţi pe care le presupune buna funcţionare a unei maternităţi, cum staţi? Sala de operaţie, sălile de naştere...
    – Avem trei săli de operaţie, dotate cu echipamente de anestezie noi, şi patru săli de naştere. Numărul acestora ne permite funcţionarea continuă, respectând totodată toate măsurile de prevenţie şi control al infecţiilor nosocomiale.
    – Care este situaţia în privinţa facilităţilor hoteliere?
    – Avem cinci rezerve, renovate cu sprijinul unor personalităţi din lumea sportului, cu nimic mai prejos decât cele din sistemul privat.
    – Deşi atunci când se discută un proiect de desfiinţare e greu să te gândeşti la viitor, ce planuri de viitor aveţi?
    – Toţi colegii din clinică înţeleg că s-ar putea să nu mai funcţionăm în spaţiul actual, dar doresc să rămânem împreună. În timp, s-a format un colectiv bine sudat, oamenii lucrează bine unii cu ceilalţi, suntem o echipă, în adevăratul sens al cuvântului.
 
 
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală