resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Educaţia ca pregătire pentru lumea reală

Autor: Dr. Mariana MINEA | 15 Februarie 2019
Programele de tip „learning by doing” le oferă copiilor instrumentele pentru a se cunoaște mai bine și pentru a-și dezvolta abilităţile.
 
Știi cum e să ai un copil care nu îţi povestește nimic despre ce a făcut la școală? Iar acest copil vine într-o zi, după ore, și nu se mai oprește din vorbit pentru că au avut la clasă pe cineva care le-a explicat cum e cu ascultarea activă? Și au făcut asta prin jocuri de rol între colegi: mai întâi a vorbit un copil, celălalt a ascultat, apoi a vorbit celălalt... Povestea de mai sus este reală. Se numește învăţare experienţială sau „learning by doing” (înveţi făcând), promovată la noi mai ales prin intermediul unor iniţiative private. Una dintre aceste iniţiative este Junior Achievement (JA), care anul acesta împlinește 25 de ani de existenţă în România și 99 de ani la nivel internaţional. „Elevul care e pus să facă ceva, să descopere el conţinutul, ţine minte mult mai bine, experienţa îl impactează mult mai mult decât atunci când doar ascultă ce-i spune profesorul”, explică Ștefania Popp, director JA România. Acest material reprezintă o parte din convorbirea pe care am avut-o cu Ștefania, despre modul în care funcţionează organizaţia și despre experienţele cu copii și tineri.
 
În ultimii 10 ani, Junior Achievement a câștigat, în fiecare an, premiul Europe Model Organization.
 
Modele și finanţare
Junior Achievement a luat naștere în 1919, în Springfield, Massachusetts, ca iniţiativă a unui părinte care s-a dus la școala băiatului său să le explice elevilor cum să facă un business, o afacere, începând de la idee până la dezvoltarea produsului respectiv. Ideea a prins bine, astfel că în 1936 devenise deja un subiect de curriculă naţională în SUA. În 1967, organizaţia a trecut peste ocean, în Marea Britanie, programul de antreprenoriat primind numele Young Enterprise. La ora actuală, 122 de ţări beneficiază de JA.
Fiecare entitate naţională JA se autofinanţează, ca o franciză nonprofit, luând de la organizaţia-mamă un coș de programe pe care consideră că le poate implementa și pentru care poate găsi finanţare. În 1997, când a venit la conducerea JA România, Ștefania Popp a schimbat un pic modul de operare a organizaţiei. A urmărit creșterea interesului mediului de afaceri în investiţia în școală și a utilizat cât mai mult din orele pe care elevii deja le petrec în școală, pentru a primi, în cadrul lor, cunoștinţe în plus. Astfel că programele JA se desfășoară ca valoare adăugată la ce se predă la clasă ori sub formă de curriculum la Decizia școlii (acea fracţie de ore în care școala, profesorii, părinţii aleg o disciplină care să fie predată o oră pe săptămână și pentru care profesorul este plătit). Acest aspect, plus folosirea consultanţilor la clasă sunt atuurile programelor JA, consideră Ștefania Popp.
 
Programele JA în România
Patru programe derulează JA în România: programul de antreprenoriat, un program pentru dobândirea de abilităţi pentru viaţă, unul de abilităţi pentru angajare și programul de educaţie financiară și economică.
„În acest moment, pe programele de dezvoltare a abilităţilor pentru viaţă dezvoltăm atât abilităţi generice pentru copiii mici, de la grupa pregătitoare de școală până la clasa a cincea, dar și un program introdus în 2012, la iniţiativa AstraZeneca, destinat liceenilor, pentru a avea o viaţă mai sănătoasă. Acesta se numește Young Health Programme și urmărește creșterea timpului dedicat sportului și acordarea unei atenţii mai mari alimentaţiei. Mai nou, programul are și un modul dedicat prevenţiei bolilor netransmisibile. Pe viitor, încercăm să-l extindem și la vârste mai mici. Considerăm că este foarte important să mergem înapoi, pentru că la vârstele mici se formează obiceiurile și mai ales atunci se reușește educaţia «la a treia ţintă», cum îi spunem noi, pentru că în școala primară și în gimnaziu copiii au o comunicare mult mai importantă cu părinţii și astfel se pot transmite informaţii și obiceiuri către familie”, explică Ștefania Popp.
JA pune la dispoziţia profesorilor care se înscriu în program kituri complete, pe care le oferă gratuit, formate din manualul elevului, ghidul profesorului, caietul de activităţi, pentru toate activităţile pe care le desfășoară în cadrul modulelor respective. Sunt manuale cu 6-12 activităţi, în funcţie de durata modulului, de un semestru sau de 1 an. „În plus, toate programele noastre includ unul sau mai multe proiecte, pentru că se consideră că producerea a ceva, fie că este un proiect simplu, fie că este un viitor business, îi dă elevului convingerea că poate să facă ceva, îl învaţă să lucreze cu oameni diferiţi, îl învaţă să-și calibreze capacităţile în funcţie de abilităţile celorlalţi și de ceea ce găsește în lumea reală. Practic, aceste aspecte – activităţi, lucru în echipă, interacţiune cu familia, proiect – sunt prezente în toate conţinuturile JA”, completează Ştefania.
În afară de manualul elevului, compania dezvoltă așa numitele workbookuri, caiete de lucru. Un exemplu: „Dacă o companie ne întreabă dacă suntem interesaţi să dezvoltăm un conţinut – de prevenţie, cum a fost în cazul AstraZeneca – noi răspundem afirmativ, căutăm materiale, o licenţă străină, folosim și din bibliografia pe care ne-o recomandă compania, avem reguli foarte stricte de etică și nu promovăm denumiri, branduri și conţinuturi care pot fi considerate publicitate. Aceste workbookuri sunt specifice pentru un anumit domeniu. În primul an, numit an-pilot, vedem cum este primit de elevi, cum reușește consultantul să lucreze cu cadrul didactic. Iar în anul următor devine anexă la manual și ajunge la un număr mai mare de elevi”.
 
Profesorii
Junior Achievement colaborează cu școlile în baza unui partene­riat cu Ministerul Sănătăţii, iar atunci când programul educaţional se desfășoară pe curricula Decizia școlii, semnează un acord oficial cu directorul instituţiei de învăţământ, tocmai pentru că dascălul va fi plătit. Unii profesori sunt foarte motivaţi pentru că vor să facă ceva nou la școală sau pentru că primesc o solicitare din partea părinţilor. „Avem profesori care fac programul ca la carte, așa cum scrie în ghid, avem profesori care îl fac în funcţie de disponibilitatea de timp, iar noi suntem convinși că și dacă fac doar două sau trei activităţi din șase, tot este un plus pentru elevii respectivi. În plus, activităţile sunt de obicei gândite a fi independente, tocmai pentru ca fiecare să asigure un plus de cunoaștere și de obicei sănătos”, povestește Ștefania.
Mai ales pentru programele mai grele, cum sunt cel de antreprenoriat și cel de IT, profesorii primesc training. „Facem și training faţă-în-faţă, dar în programele mai simple am reușit să învăţăm foarte multe școli, profesori și inspectorate prin webinarii, ca să economisim timpul fiecăruia. În plus, le rămâne trainingul înregistrat și pot reveni la el oricând, de oriunde. Am avut învăţători care se duceau la nu știu ce benzinărie de lângă sat, pentru că acolo era conexiune la internet și puteau urmări webinarul. Sigur că tehnologia are și un dezavantaj, pentru că o interacţiune faţă în faţă este mult mai adevărată și mai profundă decât una prin webinarii, dar uneori ai de ales între a face un training cu 50 de oameni și a face același training cu 500 de oameni. Și evident că alegi versiunea de 500, pentru că dintre ei cu siguranţă mai mult de 50 vor continua lucrul respectiv.”
 
Competiţii de antreprenoriat pentru elevi și studenţi
JA desfășoară anual două competiţii de antreprenoriat, cele mai mari la nivel european. Ele se adresează tinerilor care doresc să dezvolte un concept de business – competiţia JA Business Plan Challenge 2019 – și să îl testeze ulterior pe piaţă prin lansarea și conducerea unei afaceri pilot sau a unui start-up, împreună cu prietenii și colegii lor – competiţia JA Company of the Year 2019. Competiţiile cuprind două secţiuni, Elevi, respectiv Studenţi, și se desfășoară în perioada noiembrie 2018 – mai 2019.
Înscrierile au loc până la 25 ianuarie 2019. Mai multe detalii, pe site-ul www.jaromania.org
Elevele de la Liceul Teoretic O. C. Tăslăuanu din Topliţa au câștigat în 2017 finala naţională și au reprezentat România la finala europeană a competiţiei JA European Company of the Year, secţiunea Elevi, desfășurată la Bruxelles. Elevele au creat un „plasture GPS" multifuncţional, eficient în găsirea obiectelor ușor de pierdut sau în monitorizarea copiilor sau a persoanelor cu afecţiuni precum Alzheimer.
 
Antreprenoriatul se îmbină cu educaţia pentru sănătate
Interviu cu Ștefania Popp, director Junior Achievement România
 
Cine sunt beneficiarii programelor Junior Achievement?
Suntem prezenţi în toate judeţele, în peste 500 de localităţi anul acesta, și în fiecare an numărul participanţilor crește. Servim cam un sfert de milion de tineri în fiecare an, cu vârste de la 6 până la 26 de ani, deci acoperim inclusiv zona de universitate, unde suntem prezenţi deocamdată cu programele de antreprenoriat și unde am avut și un program de etic
Publicitate
ă în afaceri. În general, fiecare program are trei niveluri: primar, gimnaziu, liceu, cu un conţinut care se upgradează de la un nivel la altul. Și, bineînţeles, mai nou am intrat în zona în care scriem cod, pentru că toată lumea scrie acum cod, să vedem cine va mai construi scaune și opere de artă. Lucrăm în principal cu școlile de stat, deși nu am refuzat nicio școală privată care ne-a solicitat, dar pentru că oferim gratuit absolut totul, trebuie să ponderăm un pic numărul de solicitări cu capacitatea noastră de a finanţa și de a servi gratuit aceste ţinte. Elevii sunt atinși de programele noastre sub două forme: fie prin ore la clasă ţinute de un cadru didactic instruit de noi și, sporadic, prin ore ţinute de un consultant, iar clasa primește integral suportul print și digital de manuale și suportul de training și de consultanţă, fie prin participarea la activităţi extracurriculare de „Școală după școală” sau în diferite competiţii pe care le organizăm. Ca să vă dau un exemplu, în programul de educaţie pentru sănătate am avut o secţiune foarte frumoasă în perioada 2012–2014, în care îmbinăm antreprenoriatul cu educaţia pentru sănătate: puștii trebuiau să seteze activităţi de organizare a unor evenimente sportive sau a unor cluburi sportive în școli. Ei trebuiau să identifice un anumit tip de activitate sportivă sau puteau să facă un club cu mai multe tipuri de activităţi – handbal, volei, fotbal –, sau organizau un maraton, un concurs de gimnastică ori o competiţie între licee. Dar acest lucru nu era privit ca „one shot”, ci ca un proces pe care îl repetau și în care se implicau atât ca organizare, cât și ca finanţare, deci începeau să înveţe cum să-l poată face sustenabil, să-l promoveze și să-l poată da mai departe. A fost un proiect foarte frumos, pe care ne dorim să-l reluăm. Evident că întotdeauna dimensiunea este cea care ne sperie, pentru că noi nu percepem nicio taxă și atunci trebuie cumva să ponderăm rezultatele în funcţie de capacitatea noastră de a servi programul respectiv. Erau școli care făceau și patru–cinci cluburi și trebuia să le potolim, pentru a face un singur club. Erau situaţii în care se făceau activităţi disjuncte înăuntru – ei doreau totul...
 
Așa cum sunt interesele adolescenţilor, multiple...
Și asta, da. Și era interesant că veneau cu mare entuziasm, dar atunci când începea greul – adunatul banilor, organizarea, toate lucrurile legate de managementul organizaţiei respective –, vedeai cum din 100 de puști care începuseră tare rămâneau 10 care duceau greul, apoi veneau examenele și lucrurile rămâneau pe seama profesorilor. Dar ce le rămânea, de fapt, erau patternul, modul de gândire și de abordare pe care le presupune acest proces. Și de multe ori ne gândim, ţinând cont că noi am început programul de antreprenoriat în 2000, că mulţi dintre cei care sunt acum antreprenori sau care și-au ales ca a doua carieră antreprenoriatul (n.r. au trecut prin programe JA)... Colegii noștri din Norvegia au făcut un studiu și le-au ieșit lucruri spectaculoase: 74% din cei care erau antreprenori acum patru ani trecuseră printr-o experienţă JA. Este adevărat, cu spiritul antreprenorial te naști, dar el se și educă, prin contactul cu exemple bune, cu patternuri bune, cu structuri prin care reușești să-ţi pui în ordine ideile și să mergi pe un drum care să nu-ţi aducă eșec. Ce e mai greu în România este educarea asumării riscului, oamenii și tinerii în general vor să lucreze foarte acoperit. Cred că ţine și de cultura noastră, și de modul în care părinţii își educă copiii, pentru că nu există în România tipul de educaţie „Te arunc în valuri și începi să înveţi să înoţi, pentru că trebuie să te salvezi”, ci avem părintele care are grijă de cocon să nu i se-ntâmple nimic, iar de multe ori grija aceasta se prelungește foarte mult. România este una dintre ţările în care ruperea adevărată din punct de vedere financiar a copilului de părinte se produce la o vârstă foarte mare, după 26–30 de ani, faţă de celelalte ţări, unde copiii devin independenţi financiar după 16–18 ani. Or, diferenţa asta de 8–10 ani se reflectă și în modul în care funcţionăm ca societate.
 
Degeaba ne comparăm cu învăţământul nordic, dar nu comparăm elementul principal, care a fost cheia reformei în sistemul lor de învăţământ: remunerarea cadrelor didactice și selecţionarea lor, astfel încât cei care sunt cadre didactice acolo sunt oameni deosebiţi, pentru că lor le dai pe mână tot ce ai tu mai drag, copilul tău. Deci trebuie să fie oameni de excepţie, mai buni decât tine.
Vorbiţi-ne despre consultanţi.
Consultanţii voluntari la clasă au rolul de model din viaţa reală. Principiul JA este că orice intervenţie a lumii din afara școlii ridică mult nivelul experienţei, pe de o parte prin inedit, pe de altă parte prin informaţie, prin nivelul de cunoștinţe și prin dorinţa de aplicare a lor, încât transformă experienţa într-una foarte puternică. România este destul de în urmă, în general vorbind, cu aceste intervenţii, alte ţări au deja manuale (n.r.: în curricula naţională) pline de exemple practice și de lucruri foarte aplicate. La noi există o groapă, o diferenţă foarte mare între manual și lumea reală.
 
Cum îi găsiţi pe consultanţi?
Este foarte greu. În general, atunci când avem o companie-partener, ea ne susţine atât financiar, pentru realizarea programului în limba română, pentru printarea și distribuirea lui, cât și prin consultanţi. Încercăm, cu un cost de aproximativ 20 de euro, să servim un tânăr un an întreg. Costul nostru bun ar fi de 29 de euro, deci cu aproape 50% mai mare, dar încercăm să facem faţă. După cum spuneam, rugăm compania respectivă să ne ajute și cu consultanţi din domeniu. Sunt companii care au reţele foarte mari de business – de exemplu, băncile, cu multe sucursale și mulţi salariaţi, sau companii din zona de asigurări sau de retail, care sunt distribuite în toată ţara. În cazul programului de sănătate, avem trei zone la care am apelat. O zonă o reprezintă medicii, inclusiv medicii de familie, care din păcate sunt foarte ocupaţi și la care trebuie să exploatăm mai mult legătura afectivă pe care o au cu școala: fie medicul are copilul la școala respectivă, fie a învăţat la școala respectivă, iar atunci vrea să înapoieze ceva. Dar lipsa timpului este o mare problemă. Mai nou, compania AstraZeneca a venit cu o propunere foarte bună: există grupuri de studenţi în ultimii ani, care știu, din punctul de vedere al conţinutului specializat, mai mult decât un cadru didactic, chiar dacă acesta a primit un manual și a trecut printr-un training. Anul acesta vom încerca să folosim studenţi. Lucrăm la un mod de motivare a lor prin care orele acestea să fie luate în calcul ca practică medicală, pentru că, de fapt, ce fac ei este o interacţiune cu un posibil viitor pacient. Și mai există și varianta de a lucra cu personal din interiorul companiei, oameni specializaţi, dar și la ei apare problema de timp. Evident, se va face un training de specialitate și se va semna un acord în prealabil privind promovarea de brand și de marketing, care sunt interzise, conform legii educaţiei. În nicio ţară din Europa un reprezentant al unei companii nu se duce să le vorbească tinerilor despre produsele companiei.
 
În România, lumea vrea mereu să schimbe ceva, și avem cadre didactice care iau într-un an un program, în anul următor – alt program, ceea ce, din punctul nostru de vedere, este și bine, pentru că astfel oferim diversitate, dar și mai puţin bine, pentru că nu e continuitate. Dar suntem bucuroși că în fiecare școală avem un profesor despre care putem spune că este profesor JA. În primul an face activităţi cu 30 de elevi, în anul următor, cu 60, în următorul, cu 90.
 
Aţi avut și activităţi de tip job shadow în care au fost implicaţi medici.
Da. Avem două activităţi extracurriculare, „Innovation Day” este una dintre ele, o activitate în care adunăm cam 200 de puști, împărţiti în echipe de câte 5, fiecare echipă lucrează cu un consultant voluntar din zona business sau de farma și primește o provocare, un subiect de interes comun: fie legat de un tratament, fie de viitorul farmaciei sau al interacţiunii cu pacientul. Tinerii sunt foarte buni la a inventa dispozitive precum brăţări prin care medicii citesc toată istoria ta, de exemplu. Sunt multe idei pe care le-am văzut acum 10–15 ani cu ocazia acestor activităţi și pe care le revăd acum ca businessuri sau ca produse existente pe piaţă. Că au fost simultane sau primordiale nu se știe, a învins cel care a fost mai tenace și care și-a înaintat ideea într-un colţ al lumii. „Innovation Day” este o activitate care durează o jumătate de zi sau o zi. E despre lucrul în echipă, despre interacţiunea cu mediul de business, dar și despre abilităţi de prezentare, de a asculta sau de a-și modula intervenţiile în funcţie de ceilalţi. Și a doua activitate extracurriculară este job shadow – o echipă de elevi se duce timp de câteva ore și stă în umbra unui profesionist, pentru a învăţa mai bine despre meseria respectivă. Am avut în job shadow puști care au mers în cabinete stomatologice, unii au vrut să continue în această meserie, iar alţii au renunţat. Unii au mers în spitale, evident, respectând protocoalele și regulile locale.
 
Este nevoie de o anumită conduită și de un anumit respect pentru a face business în România. Este nevoie de responsabilitate și de moralitate.
 
Cum vă pot contacta profesorii sau cei care doresc să colaboreze cu dv.?
Pentru anul în curs, profesorii ne mai pot contacta doar pentru activităţile extracurriculare sau de tip „Școală după Școală”. Înscrierile pentru cursurile la curricula Decizia Școlii s-au închis pentru 2018–2019, dar în luna ianuarie începe procedura pentru anul viitor, pentru că procedura de avizare prin Ministerul Educaţiei este de durată. Cei care doresc să fie consultanţi Junior Achievement ne pot contacta oricând pe adresa consultant@jaromania.org.Răspundem oricărei solicitări.
 
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală