Terapia orală care elimină injecţiile în DZ de tip 1

O pilulă de insulină rezistentă la atacurile acide și enzimatice din tubul digestiv s-ar putea dovedi revoluţionară în tratamentului diabetului zaharat (DZ), conform afirmaţiilor cercetătorilor. Administrarea orală a insulinei ar putea schimba dramatic modul în care 40 de milioane de pacienţi la nivel mondial, cu DZ de tip 1, își vor controla nivelul de glicemie, renunţând la injecţiile subcutanate dureroase administrate de două ori pe zi.
Într-un studiu publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences, cercetătorii de la Harvard John A. Paulson School of Engineering and Applied Sciences (SEAS) au descris modul în care au reușit obţinerea insulinei cu administrare orală, care va reduce substanţial disconfortul pacienţilor, fobia și lipsa de aderenţă la tratament, dar și situaţiile ameninţătoare ale vieţii rezolvate în prezent prin insulina administrată subcutanat sau prin pompele de insulină.
Pentru a împiedica degradarea insulinei de către sucul gastric, cercetătorii au folosit o capsulă cu un strat rezistent la acizi. Când ajunge în mediul mai alcalin din intestinul subţire, învelișul se dizolvă, eliberând insulina transportată într-un lichid ionic compus din colină (un nutrient) și acid geranic (o substanţă care se găsește în mod natural în cardamon și lemongrass și este utilizată pe scară largă ca aditiv alimentar). În felul acesta, compusul poate penetra stratul de mușchi care căptușeşte intestinul și joncţiunile celulare strânse ale pereţilor intestinului.
Potrivit cercetătorilor, formula rezultată este biocompatibilă, ușor de fabricat și poate fi păstrată până la două luni la temperatura camerei fără degradare – mai mult decât unele produse insulinice injectabile prezente pe piaţă. Implicaţiile acestei descoperiri pentru medicină ar putea fi uriașe.

Nou tratament pentru reducerea frecvenţei migrenelor

Potrivit American Headache Asociation, patru milioane de americani suferă de migrenă cronică în fiecare lună, crizele având o durată între zece zile și două săptămâni. Un studiu promiţător a fost făcut public de  American Academy of Neurology. Participanţii au primit injectabil, lunar, un nou tratament pentru migrenă și au raportat reducerea crizelor dureroase cu până la 50%. Medicamentul este un anticorp sintetic denumit erenumab și acţionează prin blocarea semnalelor dureroase transmise în cursul atacurilor de migrenă, ceea ce ar putea îmbunătăţi semnificativ calitatea vieţii acestor pacienţi pe viitor. Acest medicament blochează peptida legată de gena calcitoninei (CGRP), o cale neuronală care transmite semnale dureroase creierului în timpul unei migrene.
Este un salt uriaș al cercetării în domeniul migrenei, care nu a cunoscut practic progrese în ultimii 20 de ani. Unele persoane care suferă de migrene iau ibuprofen, în timp ce aceia cu migrene puternice recurg adesea la prescripţii precum ergotamina și sumatripina, care ameliorează migrenele prin constricţia vaselor de sânge cerebrale, dar au efectul secundar neplăcut al vertijului. Botoxul s-a dovedit eficient în ameliorarea migrenei, dar este costisitor și are propria listă de efecte secundare.
În noiembrie, cercetările preliminare publicate în The New England Journal of Medicine indică faptul că administrarea noului medicament în doze cât mai mici, de 70 mg sau 140 mg, a dus la o reducere intensităţii și frecvenţei migrenelor, fără efecte secundare. Studiul, condus de dr. Peter Goasby, profesor de neurologie la Kings College London și la Universitatea din California, San Francisco, pare să ofere un mod revoluţionar de a trata migrenele folosind un tratament specific.

Tratarea bolilor prin editarea genei (tehnologia CRISPR)

Una dintre marile descoperiri medicale care au marcat medicina a fost tehnica de a „edita” embrionii pentru a evita bolile genetice. Această metodă deţine potenţial pentru tratamentul multor boli, inclusiv boala retiniană degenerativă și alte boli moștenite, cum ar fi fibroza chistică și hemofilia. S-a raportat în noiembrie 2017 că FDA este în curs de aprobare a primei terapii genetice pentru bolile ereditare ale retinei. Mulţi experţi consideră că acest lucru ar putea deschide calea de tratament pentru mult mai multe boli în viitor.

O cale mai simplă de a detecta declinul cognitiv

În prezent, la nivel mondial este în desfășurare o cursă pentru a dezvolta un instrument eficient și sigur de diagnostic al pacienţilor care suferă de deficienţă cognitivă ușoară (MCI – mild cognitive impairment). Un nou studiu sugerează că un simplu test la domiciliu, administrat printr-un laptop sau un smartphone, ar putea diagnostica cu precizie cazurile de MCI, permiţând intervenţii timpurii pentru a preveni declinul cognitiv.
Deși MCI în sine poate constitui o condiţie legată de vârstă, este cunoscut faptul că este un precursor major al declanșării unor condiţii mai grave, cum ar fi demenţa și boala Alzheimer. Între 30% și 50% din cei diagnosticaţi cu MCI fac în cele din urmă boala Alzheimer. Cele mai recente inovaţii provin de la o echipă de cercetători internaţionali, care utilizează un test simplu multisenzorial pentru a evalua în mod eficient dacă un pacient suferă de MCI. Testul este surprinzător de simplu, cerând subiecţilor să apese un buton de fiecare dată când văd o lumină sau aud un sunet. Studiul a concluzionat că MCI ar putea fi diagnosticată analizând viteza cu care o persoană a detectat un sunet sau un bliţ, ori un sunet și un bliţ în același timp.
Aceste modificări subtile ale profilurilor senzoriale s-au dovedit a fi în măsură să identifice cu precizie subiecţii care anterior au fost diagnosticaţi cu MCI în teste clinice regulate. Datele primare sunt extrem de promiţătoare pentru o modalitate ieftină și ușoară de a oferi un screening și o evaluare a declinului cognitiv la începutul tratamentului bolii Alzheimer.

Drone folosite pentru distribuţia medicamentelor în zone izolate

Cu o tehnologie îmbunătăţită, tratamentul la distanţă și o mai bună distribuţie a serviciilor medicale și a medicamentelor devin rapid o realitate. În 2016 s-a raportat că un startup a făcut apel la drone pentru a livra medicamente către Rwanda. Această practică a devenit de rutină și se estimează că mai multe zone izolate sau vulnerabile ar putea beneficia de această metodă.

Tratamente îmbunătăţite pentru apneea în somn

Apneea în somn este o stare potenţial periculoasă, iar tratamentul pentru forma moderată și cea severă este deseori inconfortabil, implicând dispozitivul de menţinere a unei presiuni continue pozitive a căilor respiratorii (CPAP). Aceste aparate insuflă aer în nas prin intermediul unei măști nazale, menţinând căile respiratorii deschise și neobstrucţionate. Dar o nouă metodă a fost aprobată de FDA la sfârșitul lui 2017 și a fost lansată pe piaţă în 2018. Sistemul de somn Remede este un dispozitiv implantabil care tratează apneea în somn de tip central prin activarea unui nerv care trimite semnale diafragmei pentru a
stimula respiraţia.

Vaccinuri din generaţia următoare

Dezvoltarea unui vaccin este estimată la 200 de milioane de dolari și cel puţin zece ani de testare. Odată cu recentele epidemii de Ebola și Zika, a fost clar că sistemele de sănătate și comunităţile nu își pot permite un deceniu de așteptare pentru livrarea vaccinurilor. Și chiar dacă dezvoltarea este accelerată, ar fi nevoie de inovaţii semnificative pentru a simplifica livrarea către milioane de oameni într-o perioadă scurtă, pentru a reduce pe deplin o epidemie. În 2018, cercetătorii au început modernizarea întregii infrastructuri a vaccinurilor, pentru a sprijini dezvoltarea rapidă a unora noi, precum și lansarea unor mecanisme de furnizare a acestora la populaţii vaste.
În ceea ce privește dezvoltarea, companiile caută modalităţi mai rapide de a dezvolta vaccinuri gripale folosind plante de tutun, insecte și sisteme de nanoparticule, mai degrabă decât să se bazeze pe ouăle de găină pentru incubarea virusului. Aceste noi metode promit economisirea a milioane de dolari din costurile de dezvoltare. Utilizarea noului procedeu de uscare prin îngheţare a vaccinurilor permite expedierea mai multor produse în zonele în care acestea sunt cel mai necesare și stocarea pentru o perioadă mai lungă înainte de a fi considerate inutilizabile, așa cum se întâmplă frecvent astăzi.
Există noi modalităţi mai confortabile de administrare a vaccinurilor. Vaccinul cu rotavirus a fost prezent pe piaţă începând cu 2006, însă se estimează că 215.000 de copii mor anual în lume din cauza unui fapt evident: copiilor (și părinţilor) nu le plac vaccinurile. În ultimul an, o formă orală a vaccinului cu rotavirus a demonstrat rezultate pozitive în studiile de fază trei. Vaccinurile administrate la nivelul mucoaselor, vaccinurile intranazale sau chipsurile de vaccin sunt în curs de dezvoltare pentru alte virusuri. În 2018 se așteaptă ca un plasture pentru vaccinul gripal să fie comercializat copiilor și adulţilor.
Aceste noi modalităţi de dezvoltare, expediere, depozitare și vaccinare ţintesc prevenirea bolilor și a epidemiilor actuale și viitoare. Cu peste 21 de milioane de spitalizări și 732.000 de decese în ultimii 20 de ani care ar fi putut fi salvate de vaccinurile existente numai în SUA, aceste noi platforme sunt în măsură să menţină persoanele fizice și naţiunile mai sănătoase decât oricând, afirmă cercetătorii.

 Inhibitorii PCSK9  – noua eră în terapia reducerii lipidelor sanguine

Hiperlipidemia este un factor de risc bine stabilit pentru dezvoltarea bolilor cardiovasculare (CVD). Recomandările recente ale Colegiului american de cardiologie și American Heart Association privind managementul lipidic indică tratarea persoanelor hiperlipidemice cu risc crescut de apariţie a evenimentelor cardiovasculare cu inhibitori ai reductazei 3-hidroxi-3-metilglutaril coenzimei A (statine) la doze eficiente pentru prevenţie. Cu toate acestea, există opţiuni limitate pentru pacienţii care sunt intoleranţi la terapia cu statine, dezvoltă boli cardiovasculare în ciuda tratamentului maximal sau au hipercolesterolemie severă.
Recent, FDA a aprobat două medicamente noi pentru reducerea lipoproteinelor cu densitate scăzută (LDL): evolocumab și alirocumab. Acești agenţi ţintesc și inactivează proprotein convertaza subtilsin-kexină de tip 9 (PCSK9), o protează hepatică care atașează și internalizează receptorii LDL în lizozomi, determinând astfel distrugerea lor. Prin prevenirea distrugerii receptorilor LDL, nivelurile de LDL-c pot fi reduse cu 50–60% peste nivelurile obţinute numai prin terapia cu statine. Au efecte adverse mai scăzute comparativ cu statinele și rezultatele recente obţinute pe un număr de 25.982 de pacienţi au demonstrat o reducere cu 20% a LDL.

Pilula care ucide virusul gripal într-o singură zi

Un studiu în stadiu final al pacienţilor cu gripă, japonezi și americani, a constatat că pentru cei care au luat compusul Shionogi & Co. 4507, compus 0,58%, timpul mediu necesar pentru a elimina virusul din organism a fost de o zi. Acest rezultat întrece
performanţele oricărui alt medicament de pe piaţă, inclusiv al celui produs de Roche, AG RHHBY, - 0,10% Tamiflu, care a obţinut un rezultat similar într-un interval de trei ori mai lung. Uciderea rapidă a virusului ar putea reduce efectele sale contagioase, a spus Shionogi. De asemenea, medicamentul experimental al lui Shionogi necesită doar o singură doză, în timp ce Tamiflu se administrează în două doze, timp de cinci zile.

S-au găsit responsabilii tulburărilor de anxietate

Oamenii devin anxioși din cauza unei multitudini de motive. Una din cinci persoane suferă de această boală, manifestată prin tulburări de anxietate, atacuri de panică sau anxietate socială.
Profesorul Kheirbek, împreună cu o echipă de cercetători de la Universitatea Columbia, a identificat prin experimente desfășurate pe șoareci grupul de celule nervoase implicate în tulburările anxioase, localizat în zona hipocampului, o arie din creier care este responsabilă și de procesele de memorizare.
Grupul de celule din hipocamp comunică cu o altă arie aflată în zona hipotalamusului implicată în procesele de învăţare, cercetătorii fiind în curs de asamblare rapidă a piese- lor acestui circuit neuronal al anxietăţii care, odată revelat, ar putea fi abordat terapeutic pentru a ameliora acest flagel al societăţii contemporane.

S-au descoperit genele care produc metastazarea cancerului

Cercetătorii de la Universitatea din Alberta au identificat 11 gene responsabile pentru răspândirea cancerului. Ei susţin că prin inhibarea genelor-ţintă identificate este posibil să se prevină mai mult de 99,5% din metastaze.

Un test de ADN care prezice probabilitatea efectelor adverse la medicamente

Reacţiile adverse potenţiale ale unor medicamente pot fi la fel de severe ca bolile pe care le tratează. Cu toate acestea, cercetătorii de la Universitatea Tohoku din Japonia au dezvoltat un test ADN pentru pacienţii din Asia de Est care iau medicamente pe baza de tiopurină, medicament care are rolul de a suprima activităţile anormale ale sistemului imunitar. Oamenii de știinţă spun că testul ADN este simplu și deosebit de util pentru populaţia din Asia de Est, deoarece asiaticii au tendinţa de a avea efecte secundare mai severe decât caucazienii, chiar și atunci când iau doze mai mici.

Simulator pentru reușita operaţiilor cardiace

Chirurgii depind de tehnologia medicală pentru fi ajutaţi să planifice intervenţiile și să știe la ce să se aștepte atunci când pacienţii lor se află pe mesele de operaţie. Simulatorul de antrenament Super Beat imită o inimă cu o precizie extraordinară, folosind un mușchi artificial conectat la o sursă de electricitate. Chiar dacă chirurgii au folosit deja acest simulator în faza de pilotare, companiile implicate intenţionează să lanseze acest simulator pe piaţă în 2019.

Metodă necostisitoare de a diagnostica hepatita B

Metodele de diagnosticare ale hepatitei B pot costa până la 500 de dolari, ceea ce le face prea costisitoare pentru oamenii din ţările în curs de dezvoltare. Cercetătorii au făcut pași în reducerea costurilor prin inginerie dezvoltând un test de 20 de dolari care necesită două examinări pe bază de sânge, pentru a oferi oamenilor un scor corect de diagnosticare a bolii. Această nouă metodă, numită TREAT-B, identifică pacienţii care au nevoie de tratament pentru hepatita B cu o precizie de 85%.

Ovarele artificiale

Femeile care sunt expuse riscului de a deveni infertile din cauza unor tratamente precum chimioterapia aleg adesea să-și îndepărteze complet sau parţial ovarele, astfel încât, după ce sunt supuse unui proces de conservare prin îngheţare, să poată fi transplantate mai târziu. Cu toate acestea, există șanse ca transplantul să conţină celule canceroase și să reintroducă boala malignă după procedură.
Oamenii de știinţă danezi s-au bazat pe tehnologia medicală pentru a crește foliculii ovarieni pe o secţiune de ţesut care conţine numai proteine și colagen, eliminând în prealabil celulele canceroase. Ei au transplantat cu succes ovarele artificiale la șoareci și speră să le testeze pe oameni în următorii trei până la patru ani.