resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Meandrele drumului spre recâștigarea independenței funcționale

Autor: Dr. Monica-Emilia CHIRILĂ | 19 Octombrie 2018
Între 24 și 27 octombrie, va avea loc, la Cluj-Napoca, al 41-lea congres al Societății Române de Reabilitare Medicală (SRRM), societate care îmbină tradiția cu inovația. Aceasta a fost creată în 1922, dar se dovedește a fi bine ancorată în prezent și, de asemenea, cu planuri de viitor. Conf. dr. Adrian Bighea, președintele SRRM, a avut amabilitatea de a ne răspunde la câteva întrebări.
 
– Care sunt principalele dificultăți pe care le înfruntă medicii din domeniul recuperării medicale?
– Principala noastră problemă este lipsa cronică de finanțare a serviciilor de reabilitare medicală. Deși am atenționat în repetate rânduri atât CAS, cât și Ministerul Sănătății asupra importanței îndeplinirii actului medical până la capăt, adică până la recuperarea dizabilităților apărute prin diverse afecțiuni, am putut vedea anul acesta în Normele contractului-Cadru că s-au luat tot felul de măsuri care să ducă de fapt la scăderea finanțării pentru serviciile de reabilitare medicală. S-a modificat raportul dintre resursa de personal și resursa tehnică a cabinetelor de reabilitare medicală de la 60%/40% la 50%/50%, scăzând astfel importanța personalului calificat. A scăzut de la zece ani la opt ani vechimea aparaturii de fizioterapie până la care nu se aplică penalizări, ceea ce încurajează achiziționarea de aparate ieftine, pentru că un aparat performant este punctat la fel cu un aparat ieftin de CAS. O mare aberație a contractului-Cadru este și scoaterea medicilor de reabilitare medicală dintre cei care pot prescrie dispozitive medicale pentru pacienții paralizați, deși, practic, acești pacienți sunt în grija noastră de ani. O altă problemă care va fi vizibilă peste câțiva ani este cea a exodului specialiștilor. Mulți dintre rezidenții noștri vor pleca din țară imediat după ce vor da examenul de medic specialist, neavând nicio speranță în a-și construi o carieră în România.

– Ce măsuri legislative sau organizatorice credeți că ar trebui luate pentru a îmbunătăți îngrijirea pacienților care au nevoie de recuperare?
– În primul rând, e vorba de legea bugetului, care are un capitol ce se referă la recuperarea stării de sănătate. Reabilitarea medicală, care se numea mai de mult recuperare și de aici confuzia creată, a fost în mod greșit inclusă la acest capitol bugetar. Noi nu ne ocupăm însă cu recuperarea stării de sănătate, ci cu recuperarea deficitelor funcționale apărute în diverse patologii. De aceea avem atâtea persoane cu handicap pentru care se cheltuie sume importante, de zeci de ori mai mari decât ar fi fost necesar pentru reabilitarea medicală a lor. Aș mai vrea să menționez că România și-a asumat niște obligații la ONU privind dizabilitatea și nu a făcut nimic pentru a le respecta. Practic, la noi nu există reabilitare pe baze comunitare.

– Care ar fi elementele care ar netezi calea pacientului între profesioniștii implicați în actul terapeutic? Ce propuneri ați avea pentru colegi?
– În general colaborăm bine cu colegii de alte specialități. Tot mai mulți au început să înțeleagă că, spre exemplu, managementul unui caz de coxartroză nu se încheie odată cu intervenția operatorie de protezare a șoldului, ci trebuie să continue cu intervenția echipei de reabilitare medicală. Tocmai pentru a „netezi calea pacientului”, SRRM a demarat în 2016 proiectul www.postavc.ro. Am dorit să punem la un loc cât mai multe informații despre ceea ce se întâmplă în realitate și despre ceea ce ar trebui să se întâmple de fapt în viața unui pacient care a suferit un accident vascular cerebral, deoarece am constatat că pacienții cu AVC și familiile lor nu știu cui să se adreseze. Am pus astfel la dispoziția tuturor o serie de informații despre accidentul vascular cerebral, despre evaluarea și autoevaluarea pacientului cu AVC, despre indicațiile recuperării în funcție de stadiul bolii și modalitățile de recuperare. Și pentru că vorbim de colaborarea cu alte specialități, v-aș vorbi despre implicarea noastră în proiectul „AVC 360 – Călătoria Pacientului”, un proiect multidisciplinar, care implică specialități medicale ca Neurologia, Medicina de Urgență, Cardiologia, Neurochirurgia, Geriatria, Medicina de familie, Terapia Intensivă, Psihiatria, Medicina Fizică și de Reabilitare. La evenimentele organizate participă profesioniști cu o experiență vastă pe domeniile lor de competență. Proiectul vrea să promoveze o mai bună colaborare și comunicare în sistemul medical, dar și între medici și pacienți. Până acum s-au desfășurat patru astfel de evenimente, la Craiova, Constanța, Sibiu și Brașov, toate extrem de bine primite de medicii participanți.

– Într-o perioadă în care resursele financiare destinate sistemului medical sunt limitate și necesitățile sunt în continuă creștere, care ar fi argumentele principale ale pledoariei pentru cost-eficiența acestei ramuri medicale?
– În medicină, calculele cost-eficiență nu pot fi făcute doar de economiști. Trebuie consultați și medicii. Pornind de la o idee abordată în unul dintre paragrafele anterioare, v-aș spune că, dacă ar sta cineva să adune pensiile de handicap care se dau unor persoane care ar fi putut fi recuperate, ar vedea că ar fi fost mult mai eficient să se aloce fonduri și mijloace pentru reabilitarea medicală a acelor persoane, ceea ce ar fi permis și reintegrarea lor în familie și societate și adesea chiar reinserția lor profesională. Este vorba de a transforma un consumator de resurse într-un producător de resurse. Ce poate fi mai eficient decât acest mod de a trata lucrurile?

Publicitate
Denumirea acestei specialități a variat în timp. Care a fost motivația acestor schimbări? Cel puțin în rândul pacienților, poate fi observată frecvent o confuzie între balneolog și reumatolog.

– În ultimii ani au existat mai multe serii de discuții și chiar de controverse în rândul colegilor noștri legate de denumirea specialității. La un sondaj de opinie din 2015, numai 21% din respondenți au considerat că trebuie menținută vechea denumire, de Recuperare, Medicină Fizică și Balneologie în timp ce 71% din ei au fost împotrivă și 4% s-au abținut. Adoptarea termenului de Medicină Fizică și de Reabilitare a fost agreată nu numai de personalități marcante ale comunității medicilor din specialitatea noastră, dar și de viitorii specialiști care consideră că se pot astfel regăsi mai ușor în contextul medical european. Este denumirea folosită în majoritatea țărilor lumii, în aproape toată Europa și, mai mult decât atât, este denumirea recomandată de Uniunea Europeană a Medicilor Specialiști, secțiunea Medicină Fizică și de Reabilitare. Schimbarea denumirii specialității din Medicină Fizică, Recuperare și Balneologie în Medicină Fizică și de Reabilitare a însemnat trecerea de la o enumerare de mijloace la enunțarea clară a obiectivului specialității noastre, care este tratarea dizabilității.

– Cine poate să recomande înscrierea într-un program de recuperare și unde poate fi desfășurat acest program decontat de casele de asigurări medicale? Pot fi efectuate proceduri de reabilitare fizică în centre private fără indicație de specialitate?
– Recomandarea poate să o facă orice medic, pe baza unui bilet de trimitere către specialitatea noastră. În urma unui consult, medicul de specialitate Medicină Fizică și de Reabilitare apreciază dacă este necesar sau nu un astfel de program, îl alcătuiește și apoi îl aplică pacientului, împreună cu echipa de reabilitare medicală pe care o are la dispoziție în unitatea medicală în care își desfășoară activitatea. Nu are nicio relevanță dacă unitatea medicală este de stat sau privată, atât timp cât există în acea unitate un medic de specialitate și un contract cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Prevederile contractului-Cadru se aplică la fel pentru toți furnizorii de servicii medicale. Din păcate, perioada prevăzută de normele contractului-Cadru pentru reabilitare medicală de 21 de zile/an/asigurat este insuficientă pentru mulți dintre pacienți, de exemplu AVC, traumatisme vertebro-medulare, sechele după arsuri întinse etc. A doua parte a întrebării dv. se referă la aplicarea procedurilor specifice de Medicină Fizică și de Reabilitare fără indicație de specialitate. Acest lucru este evident interzis, dar se practică atât de medici de alte specialități care au cabinete individuale sau centre private,  cât și, mai grav, de persoane care nu au pregătire medicală. Nu am auzit vreodată ca Direcțiile de Sănătate Publică teritoriale sau Ministerul Sănătății să ia vreo măsură împotriva lor, deși noi am sesizat această situație în repetate rânduri.

– În curând, la Cluj-Napoca se va desfășura Congresul Național al Societății Române de Reabilitare Medicală. Cui se adresează acest congres?
– Majoritatea participanților la Congresul Național Anual de Reabilitare Medicală, care va avea loc la Cluj-Napoca, între 24 și 27 octombrie 2018, sunt medici rezidenți, specialiști sau primari de medicină fizică și de reabilitare. În mod tradițional avem printre participanți medici de familie, neurologi, ortopezi, radiologi, pneumologi, cardiologi etc. O altă categorie de participanți vine din zona echipei de reabilitare medicală. Mă refer în primul rând la fiziokinetoterapeuți și asistenți medicali.

– Care va fi tematica din acest an?
– Ca de obicei, în program vor fi cuprinse toate temele mari ale reabilitării medicale: reabilitarea în afecțiuni neurologice, reabilitarea în afecțiuni ale mușchilor, articulațiilor și osului, durerea, reabilitarea în afecțiuni respiratorii, cardiovasculare și în cancer, balneologie, metodologia reabilitării medicale. Domeniile de competență ale medicului de medicină fizică și de reabilitare sunt multe și variate, așa cum sunt și temele pe care le abordăm la Congres.

– Care ar fi principalele trei motive pentru a participa la acest congres, pentru altcineva decât un medic specialist din acest domeniu?
– Un prim motiv ar fi că patologia care duce la dizabilitate este foarte diversă. Pacienții care ajung la noi suferă de afecțiuni neurologice, respiratorii, cardiovasculare, ortopedico-traumatice, reumatismale. Este normal să avem printre participanți medici de familie, neurologi, ortopezi, radiologi, pneumologi, cardiologi, pentru că noi colaborăm zi de zi cu colegii noștri de alte specialități. În plus, toți participanții la congres au ocazia de a fi puși la curent cu cele mai noi tehnologii folosite în abordarea dizabilității, pentru că noi organizăm cu ocazia fiecărui congres cea mai mare expoziție de echipamente din domeniul reabilitării medicale din România. Un al doilea motiv ar fi cel al calității științifice a lucrărilor prezentate la congres. Dacă ați face o comparație între programul congresului de acum 10–15 ani și programul congresului din ultimii ani, se poate constata cât de mult a crescut nivelul științific al informației furnizate și, mai ales, cât de mult s-a diversificat aria preocupărilor noastre în domeniul reabilitării medicale. Merită menționat și faptul că vom avea la congres nu mai puțin de opt invitați străini, toți personalități de prim rang în reabilitarea medicală. Pornind de la aceeași idee a medicinei bazate pe dovezi, vă pot spune că suntem onorați de propunerea pe care ne-au făcut-o reprezentanții domeniului Cochrane Rehabilitation de a semna cu ocazia congresului un memorandum de colaborare cu SRRM. Am lăsat la sfârșit motivul pe care eu îl consider cel mai important. Este vorba de prestigiul de care se bucură Congresul Național Anual de Reabilitare Medicală, eveniment care adună la un loc, an de an, 700 de participanți, majoritatea membri ai SRRM. Reîntâlnirea cu colegii ne prilejuiește mereu ocazia de a petrece multe clipe plăcute. S-a dovedit că eforturile noastre de a organiza o manifestare științifică de excepție n-au fost în zadar și au dus la o schimbare majoră în felul în care specialitatea noastră este privită, precum  și la creșterea respectului pe care ni-l acordă colegii de alte specialități, dar mai ales la creșterea respectului nostru față de noi înșine.
 
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală