resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

NOUTĂȚI ÎN CERCETARE

Autor: Alina SIMACHE | 12 Octombrie 2018
Aspirina scade riscul de hepatocarcinom și cancer ovarian

    Două studii noi publicate în JAMA Oncology au concluzionat că utilizarea aspirinei pe termen lung ar putea scădea riscul pentru anumite neoplazii. În primul studiu, o analiză a două studii prospective de cohortă din SUA, s-a remarcat că aspirina este asociată cu o reducere a riscului de carcinom hepatocelular cu acțiune dependentă de doză, efect care nu a fost evidențiat în cazul altor antiinflamatoare nesteroidiene.
    Al doilea studiu a analizat utilizarea antiinflamatoarelor nesteroidiene și efectul acestora asupra cancerului ovarian, utilizând date statistice colectate în cadrul a două studii prospective ample, de cohortă, descoperind că persoanele care luau aspirină pe termen lung aveau un risc mai scăzut de cancer ovarian. În plus, s-a observat că există un risc crescut de cancer ovarian în cazul utilizatorilor altor analgezice (cu excepția aspirinei).
    Dr. Victoria L. Seewaldt de la City of Hope Comprehensive Cancer Center, Duarte, California, SUA, precizează că aceste două studii ar putea schimba recomandările din ghidurile actuale de practică în privința chimioprofilaxiei. „Atât cancerul ovarian, cât și cancerul hepatic au o rată de mortalitate înaltă, care necesită implementarea unor noi strategii de prevenție”, completează dr. Victoria Seewaldt.
    Există mai multe studii care au încercat să sublinieze relația dintre aspirină și posibilul său efect chimioprofilactic. Anul trecut, de exemplu, un alt studiu a remarcat asocierea aspirinei cu reducerea ratei mortalității de orice cauză, inclusiv cea neoplazică. De asemenea, în 2017, utilizarea antiinflamatoarelor nesteroidiene pe termen lung la supraviețuitorii cancerului colorectal a fost asociată cu îmbunătățirea supraviețuirii, deși acest beneficiu pare a fi limitat la pacienții cu tumori KRAS wild-type. Un al treilea studiu recent publicat a legat utilizarea aspirinei cu reducerea în proporție de 46% a riscului de cancer pancreatic.
    „În anul 2015, având în vedere puternica asociere dintre aspirină și reducerea riscului de cancer colorectal, USPSTF (the US Preventive Services Task Force) a început să recomande ca indivizii cu vârste cuprinse între 50 și 69 de ani cu profil de risc cardiovascular specific să primească aspirină profilactic”, menționează dr. Victoria Seewaldt. Totuși, medicul subliniază că există încă numeroase nelămuriri cu privire la metoda de administrare potrivită pentru efectul chimioprofilactic al aspirinei, fiind necesare stabilirea unor doze corecte și alte indicații specifice.
    În primul studiu, referitor la reducerea riscului de hepatocarcinom, dr. Tracey G. Simon de la Massachusetts General Hospital din Boston, SUA, împreună cu echipa de cercetare cu care a colaborat, a evaluat potențialele beneficii ale utilizării aspirinei în prevenția primară a hepatocarcinomului. Aceștia au utilizat date statistice de la studiile de tip follow-up Nurses’ Health Study și Health Professionals, cu o cohortă de 133.371 de profesioniști în domeniul medical (87.507 femei și 45.864 de bărbați). Utilizarea regulată de aspirină a fost definită drept tratamentul cu doză standard de 325 mg, cel puțin de două ori pe săptămână.
    După 26 de ani de follow-up, autorii studiului au remarcat că aspirina pe termen lung a fost asociată cu scăderea semnificativă (cu 49%) a riscului de hepatocarcinom. Incidența ratei de hepatocarcinom printre cei cu tratament cu aspirină pe termen lung a fost de 2,1 cazuri la 100.000
Publicitate
de persoane/an. Acest beneficiu este dependent de doză, dar și de durata terapiei profilactice și a fost evidențiat în special la cei care au luat aspirină cel puțin cinci ani, în doză standard (vezi figura).
    Studiul care a evaluat reducerea riscului de cancer ovarian prin profilaxia cu aspirină pe termen lung a fost condus de dr. Mollie E. Barnard, de la Chan School of Public Health de la Universitatea Harvard, Boston, Massachusetts. Cercetarea s-a bazat pe datele statistice provenite de la două cohorte prospective, respectiv: 93.664 de femei din Nurses’ Health Study urmărite între anii 1980–2014 și 111.834 de femei din Nurses’ Health Study II urmărite între anii 1989–2015. Timpul, durata, frecvența și numărul de tablete utilizate au fost evaluate pentru fiecare dintre analgezice (aspirină, aspirină în doză mică, alte antiinflamatoare nesteroidiene și acetaminofen). Au fost înregistrate 1.054 de cazuri de cancer ovarian epitelial în total.
    A fost remarcată reducerea cu 23% a riscului de cancer ovarian printre utilizatorii de aspirină în doză mică, comparativ cu cei care nu urmau tratamentul profilactic. La polul opus, utilizarea altor antiinflamatoare nesteroidiene a fost asociată cu un risc crescut de cancer ovarian, comparativ cu cei care nu urmau chimioprofilaxia, evidențiind creșterea riscului de cancer ovarian cu până la 19%.

Beneficiile renale ale lixisenatidei la pacienții diabetici cu macroalbuminurie

    Agnonistul GLP-1 (glucagon-like peptide) injectabil lixisenatide (Lyxumia, Sanofi) ar putea oferi protecție renală pacienților cu diabet zaharat de tip 2, deși efectul este evident mai ales la pacienții care prezintă deja macroalbuminurie, sugerează analiza ELIXA (Evaluation of Lixisenatide in Acute Coronary Syndrome). Lucrarea a fost publicată în The Lancet Diabetes & Endocrino­logy și a fost prezentată recent la întâlnirea anuală EASD 2018 (European Association for the Study of Diabetes).
    Rezultatele studiului indică reducerea raportului albumină/creatinină cu 39% la pacienții diabetici cu macroalbuminurie care au fost tratați cu lixisenatidă comparativ cu placebo și reducerea de 21% în cazul pacienților cu microalbuminurie. Dr. Marcel Muskiet de la Diabetes Center, VU University Medical Center Amsterdam, Olanda, precizează că la pacienții cu diabet zaharat de tip 2 care nu au afectare renală severă, dar care au avut recent un episod coronarian acut, adiția de lixisenatide la tratamentul de bază a îmbunătățit povara micro- și macroalbuminuriei, pe lângă controlul
glicemic.
    Dr. Marcel Muskiet consideră că aceasta este o descoperire cu potențial important pentru pacienții cu diabet zaharat de tip 2 și nefropatie diabetică, întrucât sunt necesare tratamente noi. Datele obținute în acest studiu sunt în conformitate cu cele publicate anterior, precum LEADER (Semaglutide) și SUSTAIN-6. Efectul renoprotector cu influență pozitivă asupra sistemului cardiovascular ar trebui investigat ulterior în studii clinice suplimentare.

Copilăria în condiții precare și performanța cognitivă scăzută

    Un nou studiu publicat în Neurology subliniază legătura direct proporțională dintre condițiile socio-economice din copilărie și performanța cognitivă în timpul vieții de adult. În cadrul studiului prospectiv de cohortă SHARE (Survey of Health, Aging and Retirement in Europe), s-a constatat că cei care au întâmpinat dificultăți socio-economice în primii zece ani de viață au avut rezultate mai slabe la testele cognitive ca adulți, comparativ cu cei care au avut condiții prielnice în copilărie.
    „Studiul nostru sugerează că cei care au crescut într-un mediu cu resurse deficitare ating un nivel de performanță mai târziu în timpul vieții. Riscurile asociate nivelului socio-economic scăzut poate fi diminuat prin oferirea șansei la educație corespunzătoare”, a menționat cercetătorul principal, dr. Pavla Cermakova de la National Institute of Mental Health din Klecany, Cehia.
Lotul de studiu a cuprins 10.244 de participanți cu media de vârstă de 71 de ani, dintre care 54% femei. Testele cognitive au evaluat comunicarea verbală, capacitatea de memorare și scorul cognitiv global. Dintre aceștia, 844 de participanți (aproximativ 4%) au experimentat dificultăți socio-economice în timpul copilăriei.
 
 
Nota de subsol
Bibliografie
1. Cermakova, P., Formanek, T., Kagstrom, A., &Winkler, P. (2018). Socioeconomic position in childhood and cognitive aging in Europe. Neurology
2. Muskiet, M. H. A., Tonneijck, L., Huang, Y., Liu, M., Saremi, A., Heerspink, H. J. L., &van Raalte, D. H. (2018). Lixisenatide and renal outcomes in patients with type 2 diabetes and acute coronary syndrome: an exploratory analysis of the ELIXA randomised, placebo-controlled trial. The Lancet Diabetes &Endocrinology. https://doi.org/10.1016/S2213-8587(18)30268–7
3. Marso SP, Daniels GH, Brown-Frandsen K, Kristensen P, Mann JF, Nauck MA, Nissen SE, Pocock S, Poulter NR, Ravn LS, Steinberg WM, Stockner M, Zinman B, Bergenstal RM, Buse JB; LEADER Steering Committee; LEADER Trial Investigators. Liraglutide and Cardiovascular Outcomes in Type 2 Diabetes. N Engl J Med. 2016 Jul 28; 375(4): 311–22. doi: 10.1056/NEJMoa1603827. Epub 2016 Jun 13
4. Marso SP, Bain SC, Consoli A, Eliaschewitz FG, Jódar E, Leiter LA, Lingvay I, Rosenstock J, Seufert J, Warren ML, Woo V, Hansen O, Holst AG, Pettersson J, Vilsbøll T; SUSTAIN-6 Investigators. Semaglutide and Cardiovascular Outcomes in Patients with Type 2 Diabetes. N Engl J Med. 2016 Nov 10; 375(19): 1834–44. Epub 2016
5. Simon TG, Ma Y, Ludvigsson JF, et al. Association Between Aspirin Use and Risk of Hepatocellular Carcinoma. JAMA Oncol. Published online October 04, 2018. doi:10.1001/jamaoncol.2018.4154
6. Barnard ME, Poole EM, Curhan GC, et al. Association of Analgesic Use With Risk of Ovarian Cancer in the Nurses’ Health Studies. JAMA Oncol. Published online October 04, 2018. doi:10.1001/jamaoncol.2018.4149
7. https://www.medscape.com/viewarticle/878305 8. Hua, X., Phipps, A. I., Burnett-Hartman, A. N., Adams, S. V, Hardikar, S., Cohen, S. A., Newcomb, P. A. (2017). Timing of Aspirin and Other Nonsteroidal Anti-Inflammatory Drug Use Among Patients With Colorectal Cancer in Relation to Tumor Markers and Survival. Journal of Clinical Oncology, 35(24), 2806–13. https://doi.org/10.1200/JCO.2017.72.3569
9. Risch, H. A., Lu, L., Streicher, S. A., Wang, J., Zhang, W., Ni, Q., Gao, Y.-T. (2016). Aspirin Use and Reduced Risk of Pancreatic Cancer. Cancer Epidemiology Biomarkers &Amp; Prevention. Retrieved from http://cebp.aacrjournals.org/content/early/2016/12/16/1055-9965.EPI-16-0508.abstract
10. Seewaldt VL. Aspirin and Chemoprevention—Have We Arrived?. JAMA Oncol. Published online October 04, 2018. doi:10.1001/jamaoncol.2018.4138
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală