resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Țigara, mai prețuită decât medicul?

Autor: Conf. dr. Horia BUMBEA | 28 Septembrie 2018
Medicamente salvatoare a milioane de vieți au fost retrase din farmacii pentru efecte adverse apărute în câteva zeci de cazuri. Multe soluții terapeutice inovatoare nici nu au apucat să fie testate în practică, pentru a evita potențiale riscuri, pe care poate pacienții ar fi fost dispuși să le accepte. Cea mai mare parte a costurilor implicate de un nou medicament nu sunt generate de efortul pentru descoperirea substanței utile, ci de studiile necesare certificării acesteia. Ulterior, apar noi și noi costuri pentru a demonstra eficacitatea, eficiența, pentru a revalida profilul de siguranță.

Deseori producătorii de soluții terapeutice sunt priviți ca dușmani, care exploatează nevoi inventate, în cârdășie cu medicii care prescriu medicamentele. Mii de doctorate în sociologie au fost bazate tocmai pe teoria medicalizării, pe incriminarea doctorilor care aduc nu doar alinare suferințelor, ci și creează noi suferințe prin iatrogenie, la fel cum pompierii ar da foc ca să aibă ce stinge. Stați liniștiți, că nu numai medicii sunt atacați din cauza competențelor pe care le-au dobândit și pe care le folosesc în folosul societății. Rezultatele științei sunt contestate și în alte domenii, la fel ca în gospodăria unde se speria
mama-soacră de drobul de sare.

Fără conservanți, botulismul ar ucide în 48 de ore. Din cauza E-urilor, suntem amenințați cu riscul dobândirii unui cancer în 48 de ani. Evident, ne-am dori cu toții să mâncăm doar hrană naturală, gătită de bunica în cuptorul cu lemne. Dar trăim în orașe mari, în blocuri fără grădini de legume sau livezi, ne dorim prețuri cât mai mici în supermarket, ca să ne ajungă banii și pentru un city break, cu o amprentă de CO2 mare cât aripile avionului. Studii întinse pe zeci de ani au dovedit că, la nivelul folosit corect, a
Publicitate
ditivii sunt relativ siguri pentru consum, raportându-ne la populația generală, dar cine se mai uită pe studii, când există știrile de pe facebook?

Plantele modificate genetic, aprobate pentru consum după zeci de ani de testare, sunt relativ sigure pentru om, reduc poluarea cu pesticide și necesarul de lucrări mecanizate, deci efectul de seră. Cine să creadă articolele științifice, când o întreagă industrie de generat temeri ne sperie zi de zi, promovând alimente de două ori mai scumpe pentru că scrie bio pe etichetă? Savanții care girează aceste studii și experții care testează securitatea produselor sunt acuzați de complicitate cu companiile de inginerie genetică. Desigur, precauția este necesară, iar presiunea publică a făcut ca permanent aceste tehnologii să se îmbunătățească, să fie reduse riscurile și să crească beneficiile.

Cum se face însă că în această atmosferă de suspiciune generalizată față de soluții de care omenirea are nevoie, o inovație extrem de controversată să fie îmbrățișată fără rezerve, înainte de a trece proba timpului? Noile țigări „fără fum” au fost lansate de doi-trei ani, promovate intens, și acum își iau elan pentru a schimba legea antifumat. Unde e precauția, unde sunt articolele de presă de genul „pericolul ascuns”, „aroma care ucide” etc.? De ce nu-i acuză nimeni pe parlamentarii care susțin modificarea legii, permițând fumatul tutunului copt în spații închise? De ce nu apar articole, măcar în revistele de sociologie, în care să fie acuzați de complicitate cu marile firme producătoare de țigări, de interese ascunse, chiar de suspiciuni de corupție?

Producătorii de medicamente nu au voie să-și facă reclamă pe mașini, așa cum fac cei care vând e-țigarete. Nici în ziare sau la televiziune, cumpărând sprijinul mass-mediei. Și își bazează campania pe teoria riscului diminuat: nu mai faci și cancer de buză sau pulmonar, faci doar infarct. Păi, nu e suficient ca să oprești consumul de tutun? Iar interdicția de a fuma în spații închise tocmai asta încearcă: să descurajeze „tendința”, să facă din fumat un paria, astfel încât tinerii să nu-l mai considere cool. A-l aduce din nou în birouri sau în restaurante și discoteci înseamnă să arunci sute de mii de oameni în clinicile de boli cardiovasculare. Cât despre pretenția că nu mai există pericol de cancer pulmonar, risc o întrebare din Moromeții: pe ce te bazezi? Au trecut zeci de ani până au fost identificate riscurile unor substanțe din fumul de tutun ars în țigară. Plasticul și alte componente „coapte” au ajuns pe piață de curând. De ce nu așteptăm, la fel ca în cazul medicamentelor sau al plantelor transgenice, ani buni de experimentare, înainte de a le decreta sigure din acest punct de vedere? 
 
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală