resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

NOUTĂȚI ÎN CERCETARE

Autor: Alina SIMACHE | 21 Septembrie 2018
Risankizumab – eficient în psoriazisul moderat și sever

    În cazul pacienților care suferă de psoriazis moderat-sever, risankizumab, un nou tratament biologic, s-a dovedit a fi mai eficient decât placebo, într-un nou studiu de fază trei. Dr. Charles Lynde de la Universitatea din Toronto, unul dintre principalii autori ai studiului, afirmă că rata de răspuns va fi semnificativă în toate cazurile, indiferent de greutate, sex sau scor PASI (Psoriasis Area Severity Index) inițial. Risankizumab este un anticorp monoclonal care țintește IL-23, legându-se de subunitatea p19 și interferând cu abilitatea sa de a activa și de a menține leziunile psoriazice. Pentru efectuarea studiului, autorii au integrat date de la alte trei studii placebo, respectiv UltiMMa-1, UltiMMa-2 și IMMhance. Caracteristicile demografice ale lotului studiat au fost similare pentru toți cei 1.305 pacienți, cu o vârstă medie de 48,1 ani. Pacienții au fost grupați în funcție de greutate și de expunerea la inhibitorii TNF (Tumor Necrosis Factor) în mod aleator, astfel încât 1.005 pacienți au primit risankizumab 150 mg în săptămânile zero și patru, iar 300 de pacienți au primit placebo. Pacienții tratați cu risankizumab au obținut o reducere semnificativă a scorului PASI (90%), comparativ cu lotul placebo. Se estimează că medicamentul va fi disponibil la scară largă în SUA din anul 2019 și în următorii doi ani în Europa.

Durerea cronică ar putea contribui la tendințele suicidare

    Un nou studiu publicat recent în Annals of Internal Medicine afirmă că durerile cronice sunt prezente la aproximativ unul din zece cazuri de sinucidere din Statele Unite. Astfel, autorii sugerează că durerea cronică ar putea fi luată în considerare drept factor de risc pentru sinucidere. Deși nu poate fi dovedită direct contribuția durerii cronice la decizia persoanelor de a se sinucide, s-a observat că depresia și anxietatea erau comune printre cei incluși în studiu, menționează dr. Emiko Petrosky, epidemiolog la Centrul pentru prevenirea și controlul (CDC) din Atlanta.
    Se estimează că 25 de milioane de adulți prezintă durere ușoară zilnic și până la 10,5 milioane acuză dureri de intensitate crescută. Datele aflate la baza studiului au fost colectate de National Violent Death Reporting System al CDC din 18 state americane, între anii 2003–2014. Din 123.181 de decese prin sinucidere incluse în studiu, în 10.789 (9%) de cazuri au fost găsite dovezi de durere cronică în istoricul medical al pacienților. Pe parcursul studiului, proporția sinuciderilor comise de persoanele ce sufereau de dureri cronice a crescut de la 7,4% în 2003 la 10,2% în 2014. Printre cele mai frecvente cauze de durere cronică se numără: lombalgia, durerile cauzate de cancer și durerea articulară
Publicitate
. Mai mult de jumătate dintre persoanele ce sufereau de durere cronică s-au sinucis folosind arme de foc, în timp ce 16,2% au decedat din cauza supradozei de opioizi. Pentru ameliorarea durerii acute se folosesc opioizi și antiinflamatoare nesteroidiene, însă, din nefericire, încă nu există medicație specifică pentru durerea cronică.

Legătura dintre contraceptivele orale și leucemie

    Un nou studiu național de cohortă realizat în Danemarca, ce a inclus 1,1 milioane de copii, a concluzionat că utilizarea contraceptivelor orale combinate (estrogen și progesteron) cu șase luni înainte de concepție sau în timpul sarcinii este asociată cu o creștere usoară, dar semnificativă, a riscului pentru leucemie la copil. Autorii subliniază însă că riscul absolut pentru leucemie rămâne redus și că siguranța preparatelor contraceptive hormonale nu ar trebui să producă motive de îngrijorare excesivă. În cursul desfășurării studiului, timp de nouă ani, se estimează că utilizarea contraceptivelor orale ar fi putut genera numai 25 de cazuri adiționale de leucemie în Danemarca sau un caz adițional de leucemie la 50.000 de copii expuși. Studiul condus de dr. Marie Hargreave, de la Danish Cancer Society Research Center din Copenhaga, a fost publicat în Lancet Oncology. Lotul de studiu a inclus 1.185.157 de copii înregistrați în Danish Medical Birth Registry, între anii 1995 și 2014, împreună cu părinții acestora. Registrul danez de cancer (The Danish Cancer Registry) a fost utilizat pentru a identifica copiii care au dezvoltat leucemie. Datele colectate au arătat că mamele care utilizaseră tratament contraceptiv hormonal au născut copii cu risc crescut de leucemie, comparativ cu femeile care nu au utilizat metode contraceptive hormonale. În plus, femeile care au utilizat tratament anticoncepțional hormonal chiar în timpul sarcinii au născut copii cu risc semnificativ mai crescut decât în celelalte cazuri. Aceste rezultate ar trebui utilizate pentru cercetări suplimentare viitoare, întrucât există foarte puțini factori de risc identificați în etiopatogenia leucemiei la copil.

ADHD crește riscul de boală Parkinson cu debut prematur

    Copiii cu ADHD (attention deficit/hiperactivity disorder) ar putea prezenta un risc de două ori mai mare pentru dezvoltarea bolii Parkinson, concluzionează un studiu recent publicat. În cazul pacienților cu ADHD care au primit medicație specifică există un risc de șase ori mai mare de a dezvolta boala Parkinson. Dr. Glen Hanson, profesor de farmacologie la Universitatea din Utah, Salt Lake City, menționează că legătura dintre ADHD și tratamentul specific cu psihostimulante și boala Parkinson este un concept nou și surprinzător. Studiul a inclus 31.769 de indivizi cu istoric de ADHD, dintre care 4.906 primiseră și medicație psihostimulantă, și un lot de comparație de 158.790 de indivizi fără ADHD, asociați în raport de 5:1 conform sexului și vârstei. Niciunul dintre participanți nu fusese diagnosticat cu boală Parkinson sau alte afecțiuni similare. Toți participanții aveau cel puțin 20 de ani în anul 2011 și au fost urmăriți până la vârsta de 60 de ani. În cohorta cu ADHD, rata incidenței bolii Parkinson a fost de 0,52%, comparativ cu 0,19% în lotul fără ADHD. Vârsta mediană de diagnosticare a bolii a fost ușor mai redusă în lotul cu ADHD (43 de ani în cazul celor cu ADHD și 45 de ani în cazul celorlalți). Doctorul Hanson menționează că rezultatele studiului nu indică sistarea medicației psihostimulante în cazul pacienților cu ADHD, ci ar trebui efectuate studii adiționale în acest domeniu, cu evaluarea atentă a balanței risc/beneficiu și tratament individualizat pentru fiecare caz.
 
Nota de subsol
1. Lynde C. „Efficacy of Risankizumab Compared with Placebo Across Subgroups in Patients with Moderate-to-Severe Psoriasis: Integrated Analyses for Three Phase 3 Trials” 27th European Academy of Dermatology &Venerology Congress. Paris, France. Sept. 13, 10:15am – 10:25am
2. Petrosky, E., Harpaz, R., KA, F., &al, et. (2018). Chronic pain among suicide decedents, 2003 to 2014: Findings from the national violent death reporting system. Annals of Internal Medicine. Retrieved from http://dx.doi.org/10.7326/M18–0830
3. Hargreave, M., Mørch, L. S., Andersen, K. K., Winther, J. F., Schmiegelow, K., &Kjaer, S. K. (2018). Maternal use of hormonal contraception and risk of childhood leukaemia: a nationwide, population-based cohort study. The Lancet Oncology. https://doi.org/10.1016/S1470–2045(18)30479–0
4. Curtin, K., Fleckenstein, A. E., Keeshin, B. R., Yurgelun-Todd, D. A., Renshaw, P. F., Smith, K. R., &Hanson, G. R. (2018). Increased risk of diseases of the basal ganglia and cerebellum in patients with a history of attention-deficit/hyperactivity disorder. Neuropsychopharmacology. https://doi.org/10.1038/s41386–018–0207–5
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală