resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Soluții pentru finanțarea sistemului de sănătate

Autor: Cristina GHIOCA | 29 Iunie 2018
    În pofida progreselor înregistrate în ultimii ani în sistemul de sănătate din România, este necesară asigurarea finanțării pentru o mai bună îngrijire, disponibilă întregii populații. Aceasta este una dintre concluziile raportului The Economist Intelligence Unit, „Modele Europene – Opțiuni pentru finanțarea sănătății și a medicamentelor inovatoare în România”, lansat pe 18 iunie, la București. Analiza a fost prezentată de Alasdair Ross, consultant The Economist, în cadrul unei reuniuni la care au participat reprezentanți din domeniul sănătății.
    Propunerile prezentate cuprind, între altele, modalități de a utiliza fonduri private în complementaritate cu sistemul public, dar și mecanisme care ar putea îmbunătăți accesul la medicamente. Obiectivele analizei sunt evidențierea tendințelor de finanțare a sistemului de sănătate din țara noastră comparativ cu alte state europene și identificarea celor mai bune modalități de îmbunătățire a situației. Raportul reunește date din 12 state membre ale Uniunii Europene (UE): Austria, Belgia, Franța, Germania, Ungaria, Italia, Olanda, Polonia, România, Slovacia, Spania și Marea Britanie.
    Potrivit documentului, România, ca multe alte state europene, se confruntă cu costuri tot mai mari ale gestionării sistemelor de sănătate, din cauza unor factori precum îmbătrânirea și reducerea populației active, creșterea prevalenței bolilor cronice sau disponibilitatea tehnologiilor avansate, care presupun costuri de dezvoltare ridicate.
    Datele arată că, în 2016, suma totală a cheltuielilor din sistemul de sănătate a reprezentat 5,5% din produsul intern brut (PIB), media recomandată pentru noii membri ai UE fiind de circa 7%. De asemenea, cheltuielile pentru sănătate pe cap de locuitor au plasat România pe ultimul loc în clasamentul statelor cuprinse în raport.

Sisteme deficitare

    O altă problemă identificată de analiști este gradul de acoperire a asigurărilor de sănătate. Ei au atras atenția că deși, teoretic, sistemul de sănătate este universal, în practică, în 2016, a acoperit aproximativ 87% din populația țării, accesul la asistență medicală fiind deosebit de redus în zona rurală. Având în vedere aceste aspecte, Alasdair Ross a trecut în revistă mai multe recomandări adresate autorităților, între care: creșterea până la 7% a procentului din PIB rezervat cheltuielilor din sănătate; îmbunătățirea alocării impozitelor spre sistemul de sănătate, o posibilitate fiind direcționarea veniturilor din impozitele pe alcool și tutun către acest domeniu; continuarea eforturilor pentru reducerea diferențelor de accesibilitate a serviciilor medicale rurale și urbane; îmbunătățirea sistemului de scutiri de la plata contribuțiilor.
    Alt capitol deficitar este accesul la medicamente și inovație. Potrivit raportului, chiar dacă România are un program de acces timpuriu la tratamente noi și prevederi pentru condiții de acces în condiții specifice, procesul este îngreunat de birocrație și de reglementările legislative. În plus, țara noastră nu facilitează evaluarea completă a medicamentelor noi, deoarece operațiunea se concentrează pe economisirea cos
Publicitate
turilor și, în plan secundar, pe eficacitate și siguranță.

Performanță farmaceutică redusă

    Potrivit raportului, România are cea mai scăzută performanță din punctul de vedere al subcategoriei farmaceutice a indexului EHCI (indexul european al sistemelor medicale), sugerând dezechilibre în abordarea medicamentelor generice și a celor brevetate. Un nivel ridicat al sumelor plătite direct de bolnavi pentru medicamente transferă povara plății către pacient, cu puține mecanisme de protecție pentru persoanele cu necesități ridicate.
    O altă ramură în care sunt propuse modificări este cea a politicilor de stabilire a prețurilor și de rambursare a produselor medicamentoase. Analiza atrage atenția că în România accentul este pus pe furnizarea medicamentelor generice, care nu sunt întotdeauna cele mai rentabile, chiar dacă acestea oferă cele mai mici prețuri. Astfel, potrivit raportului, în multe cazuri, medicamentele inovatoare îmbunătățesc rezultatele obținute de pacient și contribuie deopotrivă la reducerea costurilor cu asistența medicală. În acest sens, Alasdair Ross a afirmat că țara noastră ar putea urma exemplul altor state, precum Italia sau Marea Britanie, care au înființat fonduri pentru medicamentele noi, cu ajutorul cărora finanțarea acestor produse poate fi accesibilă și durabilă, prin evitarea limitei bugetare anuale.

Bariere în calea tratamentului

    Raportul recunoaște progresele înregistrate de România pentru a îmbunătăți accesul la tratamente de ultimă generație, dar subliniază importanța menținerii acestor eforturi și continuarea procesului de îmbunătățire și dezvoltare a sistemului de evaluare a tehnologiei medicale (HTA). Potrivit analiștilor, în viitor, o asemenea abordare ar putea duce la trecerea la un sistem HTA, în care deciziile de rambursare reflectă valoarea reală a medicamentelor pentru populație.
    În ceea ce privește lansarea medicamentelor noi, documentul atrage atenția că procedeul este afectat de întârzierile din sistem: în țara noastră, perioada de la înregistrarea unui produs și până la includerea sa în sistemul de rambursare este mai mare de 300 de zile. În opinia analiștilor, aceste întârzieri îngreunează reglementările și procesele administrative, dar pot reflecta și personalul insuficient din instituții-cheie, precum Ministerul Sănătății și Agenția Națională a Medicamentului și a Dispozitivelor Medicale.
    O altă problemă este lipsa de predictibilitate din domeniu. Potrivit raportului, imposibilitatea de a prevedea deciziile descurajează companiile farmaceutice. Specialiștii susțin că furnizorii întâmpină dificultăți în planificarea și evaluarea lansării tratamentelor, din cauza unor costuri impuse de factori precum actualizarea sporadică a listei de rambursare, regulile complexe de bugetare sau aplicarea inconsecventă a principiilor de finanțare.

Priorități de finanțare în România

    Potrivit analiștilor, principala concluzie care se desprinde din raport este aceea că există o legătură directă între investițiile în sistemul de sănătate, productivitatea și bunăstarea națională. Ei au evidențiat că o creștere a finanțării într-o zonă va duce, inevitabil, la costuri de oportunitate în altă zonă, iar România trebuie să decidă care ar trebui să fie prioritățile de finanțare din domeniu.
    La finalul reuniunii, participanții au fost invitați să aleagă prin vot câteva soluții din cele prezentate în raport, pe care le consideră ca fiind cele mai necesare în România. Pe primul loc s-a situat creșterea bugetului alocat sănătății, urmată de reevaluarea sistemului de coplată, regândirea sistemului de scutiri de la plata contribuțiilor la sistemul de sănătate, implementarea unui fond pentru inovație, dezvoltarea segmentului de asigurări complementare de sănătate și, la egalitate, programe de acces rapid la medicamente noi și extinderea tipurilor de acces în condiții specifice la tratamentele inovatoare.
 
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală