resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Boala hidatică în România, Bulgaria și Turcia

Autori: Conf. dr. Gabriela Loredana POPA , Prof. dr. Mircea Ioan POPA , Biol. Patricia MIHĂILESCU , Conf. dr. Carmen-Michaela CREȚU | 29 Iunie 2018
    Hidatidoza este o boală cronică produsă de dezvoltarea larvei teniei Echinococcus granulosus în organismul uman. Această afecțiune se întâlnește mai frecvent în comunitățile sărace care se ocupă cu păstoritul, trăind în apropierea gazdelor obișnuite ale parazitului (câinii și oile). În organismul uman, chistul se dezvoltă cel mai frecvent în ficat (60–75%), al doilea organ ca frecvență fiind plămânul. Persoanele cu chist hidatic (boală hidatică) hepatic sunt adeseori asimptomatice și pot rămâne astfel ani de-a rândul. Într-o mică proporție, chisturile se inactivează spontan. Din păcate, nu există un marker specific cu valoare predictivă pentru a stabili care este evoluția chistului.
    Hidatidoza reprezintă una din cele șapte zoonoze neglijate de-a lungului timpului, pentru care Organizația mondială a sănătății (OMS) a hotărât să concentreze eforturi pentru îmbunătățirea situației. Întrucât multe din cazurile de hidatidoză nu sunt incluse în statisticile oficiale, prevalența acestei afecțiuni este subestimată și nu se cunoaște cu precizie impactul său asupra sănătății publice. Se estimează că, la nivel mondial, circa un milion de persoane sunt afectate de această boală, iar costul global implicat este de peste 750 de milioane de dolari pe zona umană și de circa două miliarde de dolari pe
cea animală.
    Obținerea unor estimări mai aproape de realitate este dificilă, pentru că se folosesc surse de date heterogene, greu de probat în mod științific. Ca atare, „granițele bolii” sunt subestimate. Boala este înalt endemică în vestul Chinei, centrul Asiei, sudul Americii, estul Europei, în sudul și estul Regiunii Mediteraneene, precum și în zone din estul Africii. Cu toate că depistarea prin ecografie este printre cele mai indicate tehnici, sunt rare studiile și activitățile pe teren desfășurate în acest scop.
    Unele din cazurile de hidatidoză conduc la probleme deosebit de importante (clinic, social, cu implicații în viața pacientului și a familiei acestuia etc.). Spre exemplificare, discutăm un caz de boală hidatică cu evoluție de peste 18 ani. În această perioadă, pacientul a suferit cinci intervenții chirurgicale (toate paliative) cu localizări toraco-abdominale, fără tratament medicamentos antiparazitar pentru prima perioadă a bolii, cea în care a suferit intervențiile chirurgicale.
    Din cauza lipsei asocierii unui tratament medicamentos antiparazitar, boala s-a transformat într-un caz de hidatidoză diseminată cu multiple complicații: chisturi hidatice fisurate, infectate, cu pleurezie hidatică, cu localizări mediastinale ce au determinat compresii pe cavitățile inimii și marile vase, cu localizări retroperitoneale, diseminări hepatice multiple, localizări paravertebrale și risc de sepsis. În plus, s-a constatat apariția de noi leziuni în momentul opririi medicației antiparazitare, iar unele chisturi hidatice nu s-au solidificat nici după cinci ani de la debutul medicației antiparazitare.
    Pacientul, după cele cinci intervenții chirurgicale, a mai acceptat doar tratamentul medicamentos. Era util ca tratamentul chirurgical să fi fost asociat cu medicație specifică antiparazitară, pentru prevenirea complicațiilor enunțate. Acest caz a făcut obiectul unei publicații în revista italiană
New Microbiologica (fig. 1 și 2), din această experiență putând fi extrase mai multe învățăminte.

HERACLES, câștigătorul din 2013

    Pornind de la aceste date, s-a născut proiectul HERACLES (The Human Cystic Echinococcosis ReseArch in Central and Eastern Society), care a fost declarat câștigător în competiția pentru finanțare de către Comisia Europeană (proiect FP7) în anul 2013. Scopul studiului a fost de a estima prevalența echinococozei abdominale, distribuția în funcție de stadiul chisturilor și numărul persoanelor infectate în populația rurală din Bulgaria, România și Turcia.
    În vederea câștigării competiției, echipe multidisciplinare din cele trei țări au alcătuit documentele de proiect, fiind esențiale contribuțiile coordonatorului internațional Adriano Casulli (Istituto Superiore di Sanita, Roma), conf. dr. Carmen Michaela Crețu (Spitalul Colentina – CDPC și UMF „Carol Davila”, București), coordonatoare națională pentru România, prof. dr. Kamenna Vutova (Facultatea de medicină, Sofia), coordonatoarea națională pentru Bulgaria, prof. dr. Okan Akhan (Universitatea Hacettepe, Ankara), coordonatorul național pentru Turcia, în colaborare cu alți colegi. Merită subliniată și contribuția Organizației mondiale a sănătății (WHO Collaborating Centre for Clinical Management of Cystic Echinococcosis).
    Competiția lansată la nivel european a avut ca temă principală: Health.2013.2.3.4-1, cu subtema dedicată infecțiilor neglijate (Neglected infectious diseases of Central and Eastern Europe). Documentul de proiect în baza căruia s-a desfășurat activitatea a stabilit, pe parcursul a 108 pagini, elementele de urmat. În baza DOW (Description of Work), cu numărul de grant aprobat 602051 (FP7-HEALTH-2013-INNOVATION-1), s-au pregătit mai multe documente în limba engleză, traduse ulterior în română, bulgară și turcă. Între acestea, protocolul (22 de pagini) a fost însoțit de opt anexe, mai multe pagini și broșuri de informare, prezentări pentru pacienți etc., pregătite pentru a fi arătate și explicate în misiunile desfășurate în teritoriu.
    Înainte de orice altă activitate, studiul a fost supus evaluării Comisiilor de etică din fiecare țară și după primirea aprobărilor s-a demarat acțiunea. În acest studiu s-au înscris voluntari din numeroase sate (din toate cele trei țări). Alegerea satelor part
Publicitate
icipante a avut la bază unele studii preliminare de incidență a bolii (combinând datele provenite de la institutele naționale de statistică, de la centre de diagnostic în hidatidoză și de la spitale care tratează boala hidatică). Alegerea voluntarilor a fost realizată aleatoriu.

Hidatidoza poate fi prevenită

    În țara noastră, coordonatorul național, împreună cu alți colegi, s-a deplasat în comunele alese și a discutat cu primarii și medicii de familie, explicând în ce constă proiectul, precum și avantajele de care pot beneficia voluntarii ce vor participa la screening prin ecografie abdomino-pelvină. Activitățile din teritoriu urmau să contribuie la depistarea unor cazuri noi de hidatidoză, realizând în mod gratuit (costurile fiind suportate prin proiect) și teste pentru depistarea anticorpilor anti-Echinococcus granulos (tehnica ELISA), dar și la depistarea altor afecțiuni ale organelor abdomino-pelvine.
    Proiectul a avut și o componentă de medicină preventivă. Echipa de proiect a ajuns și în zone în care cultura medicală este rudimentară, a făcut prezentări, a distribuit broșuri și alte documente, au fost organizate micro-întâlniri și discuții cu cetățenii investigați. Cu toate că baza de discuții era reprezentată de boala hidatică, sătenii au pus multe alte întrebări suplimentare, despre vaccinuri și vaccinări, igienă, comportamente sănătoase și la risc, precum și despre afecțiunile pe care le prezentau sau de care le era teamă.
    În afară de aceste discuții numeroase cu cetățenii, informațiile cu privire la boală, dar și cu privire la proiectul HERACLES, au fost transmise și prin emisiuni difuzate la televiziunile locale, însoțite și de interviuri în ziarele locale sau pe canale radio. Echipa de proiect a expus în fiecare localitate bannerul HERACLES, iar discuții generale au mai avut loc și în primării, școli și dispensare din localitățile în care a avut loc screeningul.
    Echipa din România a avut în permanență patru ecografe portabile la dispoziție. Ecografiile au fost realizate de specialiști cu experiență în monitorizarea ecografică a bolii hidatice. Orice chist suspect depistat a fost examinat de doi specialiști, a fost fotografiat și înregistrat în sistemul electronic al aparatului ecografic, iar la finele fiecărei zile materialul a fost revizuit de întreaga echipă. În aceste perioade, alți colegi introduceau în calculator datele de supraveghere pentru sănătatea publică notificate în miile de chestionare completate în cursul misiunii.
    Echipa multidisciplinară a inclus medici de diferite specialități (parazitologie medicală, chirurgie, sănătate publică, boli infecțioase, microbiologie, biologie), dar și studenți voluntari care au avut o contribuție lăudabilă. La pacienții care fuseseră anterior diagnosticați și tratați (medical și sau chirurgical) pentru hidatidoză a apărut posibilitatea, în cadrul acestui proiect, să se identifice eventuale recidive sau să se realizeze o monitorizare și evaluare, altfel dificilă sau imposibilă (este vorba de pacienți din sate îndepărtate de centrele medicale de specialitate, de persoane cu posibilități materiale limitate etc.)

Peste 24.000 de investigații realizate

    Pacienții depistați cu chisturi au beneficiat de transport gratuit la Spitalul Colentina din București, unde s-au completat investigațiile. Spre exemplu, s-a realizat și un control radiologic cardio-toraco-pulmonar pentru depistarea unor eventuale chisturi localizate la acest nivel. Pacienții au urmat tratament medicamentos sau mixt (antiparazitar și chirurgical), în funcție de dimensiunile și localizarea chisturilor. În spital, pentru cazurile care au necesitat examen tomografic abdomino-pelvin s-a realizat acest lucru, pentru obținerea unui diagnostic pozitiv sau pentru clarificarea diagnosticului diferențial. În cazul pacienților cu chisturi hidatice la care se impunea intervenția chirurgicală, din cauza dimensiunii acestora, s-au utilizat tehnici minim invazive, PAIR (puncționare – aspirare – inactivare – reaspirare) sau MoCaT (modified catheter technique – o variantă tehnică de PAIR cu cateterizare). Atunci când nu a fost posibilă utilizarea PAIR sau MoCaT, s-a intervenit prin tehnici operatorii clasice. Au rezultat 130 de piese operatorii (membrane hidatice, lichid hidatic, vezicule fiice).
Produsele biologice au fost analizate molecular. Au fost efectuate 112 extracții de ADN hidatic, iar din acestea, 54 de probe au fost supuse secvențierii și genotipării, pentru o identificare mai specifică. Toate genotipurile au aparținut Echinococcus granulosus sensu stricto, genotipurile G1-G3.
    Controlul (monitorizarea) s-a realizat inițial la o lună, trei luni, șase luni și, ulterior, bianual pentru chisturile incluse în tratament și doar bianual pentru chisturile oprite în evoluție (conform recomandărilor WHO acestea au beneficiat de monitorizare „watch and wait” în dinamică). Echipa din țara noastră a investigat prin screening ecografic 7.461 de persoane (5.126 de femei și 2.335 de bărbați), din 29 de sate aparținând județelor Giurgiu, Brăila, Neamț, Argeș și Vaslui.
    Rezultatele proiectului au fost prezentate pe parcursul derulării acestuia în întrunirile consorțiului, la congrese naționale sau internaționale (fig. 3). Este de remarcat faptul că una dintre cele mai prestigioase reviste medicale în domeniu, cu un factor de impact de peste 19 puncte (Lancet Infectious Diseases), a ales să publice un articol detaliat privind proiectul HERACLES. Mai mult decât atât, editorii au dedicat copertei numărului 7, care va fi tipărit în luna iulie, o imagine artistică sugerând aspecte din cursul bolii hidatice.
    Chiar dacă între cele 24.687 de investigații realizate nu s-au diagnosticat foarte multe cazuri de boală hidatică, activitățile din teren, clinică, laborator sau din fața calculatorului (pentru analiza datelor înregistrate) au permis stabilirea unei imagini sugestive și relevante la nivel național și internațional, fără precedent.
    Din echipa românească a proiectului au făcut parte: Carmen-Michaela Crețu, Corina Constantin, Denisa Janță, Bogdan Mastalier, Marius Petruțescu, Patricia Mihăilescu, Cosmin-Alexandru Popa, Gabriela-Loredana Popa, Mircea-Ioan Popa, studenții Mădălina Preda, Andrei Căpraru, Ioana Ghiță,
Silvana-Adelina Gheorghe, Octavian Ioghen, Luca Sion. 
 
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală