resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Timpul și noncomplianța la tratamentul cronic în medicina de urgență

Autor: Bianca URSU | 29 Iunie 2018
    Recent, Biblioteca Națională a fost gazda unei manifestări științifice organizate de Societatea Națională de Medicina Familiei, Asociația Medicilor de Familie București și Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” București. Cursul național Urgemed s-a desfășurat pe parcursul a două zile și a reunit medici specialiști din toată țara. Reuniunea a cuprins prezentarea unor cazuri clinice, demonstrații practice și elemente teoretice de actualitate în ceea ce privește tratamentul urgențelor la copii.
    Dr. Alis Grasu (București) a tratat tema urgențelor în intoxicații, explicând care sunt etapele abordării pacientului adult și a copilului intoxicat. Timpul este cel mai mare dușman al medicului aflat în fața pacientului intoxicat. Evaluarea primară, identificarea toxidromului și evaluarea secundară sunt trei pași esențiali în stabilirea planului de abordare a situației.
    Ultimele studii arată că provocarea de vărsături nu contribuie atât de mult la eliminarea toxicului decât imediat după ingerarea substanței. În acest context, trebuie menționat că nu se provoacă vărsăturile în situațiile în care victima este inconștientă, are convulsii ori a ingerat substanțe caustice, volatile sau antiemetice. Din punct de vedere epidemiologic, dr. Alis Grasu spune că majoritatea intoxicațiilor la copii se produc până la vârsta de cinci ani. Intoxicațiile prin supradozaj cu medicamente se întâlnesc frecvent la copiii mai mici de un an, iar intoxicațiile accidentale cu diverse substanțe casnice sunt întâlnite la copiii cu vârste între unu și cinci ani. Adolescenții se confruntă cel mai adesea cu intoxicațiile cu alcool, etnobotanice, stupefiante și medicamente în scop suicidar. În ceea ce privește situațiile anterior descrise, alături de tratamentul medicamentos, psihoterapia joacă un rol important în tratarea
pacientului adolescent.

Pacientul cardiovascular

    În continuare, prof. dr. Elisabeta Bădilă (București) și dr. Vlad Vintilă (București) au prezentat miturile și realitățile în tratamentul pacientului hipertensiv. Plecând de la ipoteza că hipertensiunea arterială nu doare, prof. dr. Elisabeta Bădilă, cardiolog și medic primar în medicină internă, a explicat că oamenii trebuie să conștientizeze că această afecțiune doare prin complicațiile pe care le creează și că, atunci când ești hipertensiv, riscul de deces este mult mai mare. Noul ghid european de hipertensiune arterială arată că peste zece milioane de decese au fost cauzate de afecțiuni cardiovasculare, estimându-se că, până în anul 2025, peste un miliard de oameni vor avea hipertensiune arterială. Profesoara Bădilă atrage atenția asupra faptului că, în cele mai multe cazuri, această afecțiune coexistă cu multipli factori de risc la pacientul hipertensiv, ceea ce conduce la complicații sau la deces. Un alt subiect abordat a făcut referire la situația pacienților care nu urmează schema de tratament așa cum le este prescrisă. În prezent, acest subiect este de interes în lumea medicală, realizându-se analize de cromatografie a urinei, o metodă prin care medicii pot aprecia dacă este corect sau nu ceea ce spun pacienții. Un studiu recent arată că 52% din pacienții care susțineau că urmează corect medicamentația erau nonaderenți.
    Dr. Vlad Vintilă a precizat că, în prezent, trei din patru pacienți hipertensivi respectă medicația, ceea ce explică o disfuncționalitate existentă. Acesta a subliniat importanța comunicării dintre medicul curant, pacient și farmacist, care joacă un rol esențial în aderența la tratament a hipertensivului. De asemenea, doctorul Vintilă a vorbit despre medicamentele hipertensivului. Conform noului ghid european, medicația antiplachetară pentru boala cardiacă ischemică fiind pe primul loc. Inhibitorul enzimei de conversie a angiotensinei (IECA) joacă un rol important, în special la pacienții care au suferit un infarct miocardic acut. IECA conferă o supraviețuire mai mare acestor categorii de pacienți, menținându-și acțiunea în timp. În raportările din anul 2015 realizate pe baza chestionarelor obținute de la pacienții care au participat la programul numit Euroaspire IV, România se clasa cu 48% incidență privind hipertensiunea arterială la pacientul cu cardiopatie ischemică. Î
Publicitate
nsă nu la fel ne poziționam în ceea ce privește utilizarea IECA, aici procentul fiind mult mai mare. Dr. Vlad Vintilă menționează că nu suntem singura țară în care incidența hipertensiunii arteriale este foarte mare, această problemă existând la nivel global.

Managementul bolii arteriale periferice

    Prof. dr. Gabriela Radulian (București) a vorbit despre factorii de risc pentru boala arterială periferică. Printre principalii factori se regăsesc: diabetul zaharat, dislipidemia, hipertensiunea arterială, vârsta și fumatul. Diagnosticul bolii arteriale periferice trebuie stabilit cât mai precoce, în condițiile în care această afecțiune reprezintă cauza pentru 60% din amputațiile nontraumatice la persoanele cu vârste de peste 20 de ani. Un aspect important îl reprezintă valoarea indexului gleznă–braț. În mod cert, valorile sub 0,9 ale indexului gleznă–braț constituie un diagnostic pentru boala arterială periferică, dar și valori mai mari de 1,4 pot semnala probleme privind gradul de compresibilitate al arterelor. Pe lângă identificarea valorii indexului, diagnosticul trebuie completat prin ecografia vasculară Doppler, prin angiografie coronariană sau IRM. Odată stabilit diagnosticul bolii arteriale periferice, medicul trebuie să gândească un plan de management plurifactorial al acestei afecțiuni. Exercițiile fizice reprezintă una dintre etapele de management. În cazul bolii arteriale periferice, activitatea fizică are un rol esențial, ameliorând dislipidemia și valorile tensionale. Renunțarea la fumat constituie o etapă foarte importantă, deoarece acest obicei întreține riscul de ischemie critică. Managementul este completat de o dietă corespunzătoare și de un tratament medicamentos adecvat, adaugă prof. dr. Gabriela Radulian.

Dislipidemia aterogenă și sindromul coronarian acut

    Despre dislipidemia aterogenă a vorbit dr. Eduard Adamescu (București), care a prezentat analiza ad-hoc a 20 de fișe din controlul de rutină al unor pacienți. Acesta a constatat că opt pacienți din 20 erau în afara nivelului țintă de hemoglobină glicată, șase erau în afara țintei de LDL colesterol, cinci nu prezentau valori normale ale tensiunii arteriale, iar restul se aflau în pragul obezității. Deși se aflau sub terapia medicamentoasă, șapte pacienți aveau caracteristicile dislipidemiei aterogene, ei încadrându-se în categoria de risc rezidual. Potrivit studiului Accord, o valoare medie de LDL colesterol de 80 mg/dl este asociată cu caracteristicile dislipidemiei și cu un risc de peste 70% în ceea ce privește evenimentele cardiovasculare.
    Noțiuni de imagistică și cardiologie intervențională au fost prezentate de prof. dr. Dragoș Vinereanu (București), care a particularizat discuțiile pe imagini cu radiografii exemplificate utilizate în scopul de a testa cursanții. După câteva elemente teoretice referitoare la amplasarea stimulatorului cardiac, cordul în picătură etc., cursanții au avut ocazia de fi testați privind rezultatele unor radiografii, urmând să bifeze prin vot unul sau mai multe răspunsuri corecte. În contextul ecocardiografiei, prof. dr. Dragoș Vinereanu a punctat cele trei zone prin care poate fi vizualizat cordul cu ajutorul electrozilor. Prima și cea mai utilizată este reprezentată de fereastra parasternală, urmată de fereastra apicală și, cel mai rar utilizată, fereastra costală. În continuare, cursanții au putut vedea ce imagini ale cordului oferă cele trei ferestre.

Atitudinea medicului adaptată la ghiduri

    Alegerea medicației antiagregantă plachetară la pacientul cu sindrom coronarian acut în contextul noilor ghiduri a fost un subiect abordat de dr. Claudiu Stoicescu (București). El a atras atenția asupra faptului că boala cardiacă ischemică este prima cauză de mortalitate de la nivel mondial, fiind urmată de accidentul cardiovascular cerebral. De asemenea, el a menționat că este vorba despre angină instabilă, infarct fără supradenivelare de segment ST sau infarct cu supradenivelare, pacienții cu sindrom coronarian acut prezintă o simptomatologie comună: angină pectorală. În acest context este vorba și despre un tratament comun, și anume medicația antiagregantă plachetară. Dacă în anii 1980 singura modalitate prin care pacienții puteau fi tratați de infarct miocardic era să fie mutați din salonul de medicină internă în unitatea de terapie intensivă coronariană, mortalitatea fiind de peste 20%, în prezent situația este diferită. Un tratament medicamentos adecvat, terapia fibrinolitică și angioplastia primară conduc la o scădere a riscului mortalității de până la 5%. Diferența de procente constă în atitudinea corectă și adaptată la ghiduri a medicului, menționează specialistul.
    Dr. Ana-Maria Vintilă (București) aduce în atenția cursanților un alt aspect important, care se referă la deficiența personalului medical din România, subliniind importanța pe care o are în acest context medicul de familie. Totodată, aceasta a semnalat problema nonaderenței la tratamente a pacienților. Potrivit unui studiu recent, 50% din pacienții cu boli cronice nu sunt aderenți la schema medicamentoasă prescrisă.
 
 
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală