resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Total health și primele 1.000 de zile din viața nou-născutului

Autor: Dr. Cornelia PARASCHIV | 22 Iunie 2018
La Sinaia va fi organizat, în perioada 27–30 iunie, primul Congres internațional de sănătate totală perinatală, intitulat „Primele 1.000 de zile de viață”, organizat de Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului „Alessandrescu-Rusescu” (INSMC), în parteneriat cu Asociația mondială a medicilor de familie (WONCA), Asociația mondială de psihiatrie, UMF „Carol Davila” București, Universitatea Politehnică București, Asociația Română de Obstetrică și Ginecologie, Asociația Română de Neonatologie, Societatea Română de Chirurgie Pediatrică, Asociația Română de Pediatrie, Societatea Națională de Medicina Familiei, Societatea Română de Epidemiologie, Societatea Română de Sănătate Publică și Managementul Sănătății. Principalul obiectiv al acestei manifestări științifice este definirea importanței primelor 1.000 de zile din viața nou-născutului și modul în care acestea îi vor influența starea de sănătate pe tot parcursul vieții. Congresul este prezidat de profesorii Eliot Sorel (USA) și Nicolae Suciu (România).
 
Sănătatea totală, un posibil concept al viitorului

Prof. dr. Eliot Sorel numește România țara sa natală, deși a emigrat de mai bine de jumătate de secol în America. Medic practician recunoscut în domeniul psihiatriei, el a lansat, în 2013, conceptul de „sănătate totală”, un model integrativ de îngrijire primară, sănătate mintală și sănătate publică. Este cercetător senior în cadrul Center of Healthcare Innovations and Policy Research și titularul cursurilor Global Health Systems Performance și Global Health Mental la Universitatea „George Washington” din SUA.

– Care sunt tendințele majore de evoluție în politicile de sănătate și sistemele de îngrijire ale secolului XXI?
– Una din provocările acestui secol este faptul că cea mai mare povară a sistemelor sanitare este reprezentată de bolile netransmisibile, depresia fiind prima în cadrul acestei categorii, ca pondere. Din nefericire, sistemele sanitare sunt organizate pe modelul secolelor XIX–XX, sunt demodate și au nevoie de inovare și reinventare. Un alt aspect specific secolului nostru este cel al comorbidităților. A treia provocare ar fi faptul că medicina actuală încă se ocupă de tratarea bolilor, unde am înregistrat progrese uluitoare, dar nu de prevenția lor. De aceea, organizăm acest Congres internațional de „Perinatal total health”, pentru că trebuie să ne preocupăm încă de la începutul vieții de promovarea și protejarea sănătății, înainte de apariția bolilor.

– Există anumite particularități ale evoluției sistemelor și politicilor de sănătate la nivel global? Există aspecte inovatoare în secolul XXI?
– Da, un aspect care mă pasionează este cel al integrării, nu numai în prevenție, protejare și promovare a sănătății, dar și în domeniul terapeutic, transdisciplinar, colaborativ, ceea ce vom demonstra parțial chiar la acest congres de la Sinaia. În același timp, există ideea de a promova sănătatea pentru toți, un concept lansat de Organizația mondială a sănătății încă din 1978, la Conferința de la Alma Ata. Conferința miniștrilor sănătății și de finanțe de la Talin din 2008 a reiterat aceeași idee, însă nu s-a întâmplat nimic.

– Se poate discuta, în contextul actual socioeconomic și politic global, de sănătate pentru toți sau este doar o utopie?
– Un eveniment foarte important a avut loc anul acesta, la Washington (19 aprilie), unde Jim Kim, președintele Băncii Mondiale (BM), medic de formație, a lansat o nouă inițiativă, asemănătoare cu precedentele, însă nuanțat diferită – „Health for all”. Particularitatea acesteia constă în faptul că a fost desemnată o țară dezvoltată care să conducă proiectul la nivel mondial, Japonia, iar persoanele responsabile de proiect din fiecare țară care aderă la acest program, nu vor fi ca până acum, miniștrii sănătății, ci cei ai finanțelor. Am fost privilegiat să fiu invitat la lansarea acestui proiect al BM și voi fi implicat în dezvoltarea lui la nivel global. Această nouă inițiativă, pentru a fi implementată cu succes, are nevoie de cel puțin trei aspecte: voință politică, o bună finanțare și o abordare transministerială.

– Prin ce se diferențiază de acesta conceptul propus de dumneavoastră?
– Prin faptul că vizează două aspecte de integrare, unul la nivel de decidenți – transministerial – și altul la nivel de ocrotire a sănătătii – transdisciplinar –, cei doi piloni importanți pentru a intra în modernitatea secolului XXI. La aceștia se adaugă, bineînțeles, voința politică și o bună finanțare. Conceptul se aplică foarte bine în domeniul perinatologiei. Sănătatea vieții începe cu mult înainte de concepția fătului, începe cu femeia care se gândește să conceapă un copil, iar în așteptarea sarcinii trebuie să fie bine pregătită. Acest model preconizează integrarea medicinei de familie cu cea de sănătate mintală și sănătate publică, cu promovarea, protejarea sănătății, prevenirea îmbolnăvirilor și includerea nutriției și a exercițiilor fizice adecvate, fără uz de alcool și alte substanțe în perioada periconcepțională și perinatală. Modelul de „total health” nu se află la ora actuală în curricula academică, el necesită adoptarea la nivel decizional politic și are nevoie de finanțare, dar și de o pregătire adecvată a medicilor și a viitorilor medici (studenți, rezidenți).

– În România, aproape 40.000 de femei nu ajung la medic înainte de naștere. Cum s-ar putea implementa acest model atât de ambițios aici?
– Dacă nu ajunge Mahomed la munte, vine muntele la Mahomed. Trebuie să ne gândim nu numai la gravidă venind la medic, ci și la sănătatea publică venind către femeie. De exemplu, în anumite țări din lume există moașe care fac vizite antecedente, înainte ca gravida să ajungă la medic, în primele săptămâni, acasă. Vizitele la domiciliu nu sunt o noutate; în țările dezvoltate, ele sunt o modalitate de implementare a sănătății publice. Nu numai pentru perinatologie, ci și pentru bolile netransmisibile ale vârstnicului. Reimplicarea sănătății publice la domiciliul pacienților vulnerabili este o nouă provocare care trebuie reconsiderată, adoptată, suportată și finanțată.

– Ce ați recomanda unei țări fără resurse cum este România?
– Nu de lipsa fondurilor suferă România, ci de lipsa managementului fondurilor care nu sunt accesate. Fiind țară membră a UE, ea are resurse. De fapt, România este fruntașă la a nu utiliza fondurile pe care le are la dispoziție. Nu aș vrea să mă pronunț asupra deficitelor sistemului românesc, vreau doar să precizez că în cadrul congresului vom avea o prezentare în care vom aborda o temă – „Global Health systems performance British, American and Romanian perspective” – unde vor exista și posibile răspunsuri la această întrebare.

– Cât de sănătos este omul seco­lului XXI?
– La conferința BM din aprilie 2018, un detaliu cantitativ prezentat de președintele BM a fost aproape șocant: jumătate din populația lumii nu are acces la servicii de sănătate. La ora actuală nu avem o viziune totală a stării individuale de sănătate, deși toți avem vulnerabilitățile noastre, genetice, sociale ș.a.m.d. De aceea, nu este surprinzător că există această povară covârșitoare a bolilor netransmisibile.

– Depresia afectează și gravidele, dar tot mai mult copiii. Care este tabloul actual al acestei afecțiuni din perspectiva dumneavoastră, ca psihiatru?
– Majoritatea bolnavilor care suferă de depresie nu consultă psihiatrii, ci medicii de familie sau alte persoane din domeniul sanitar. Psihiatrii devin ultima resursă, nu sunt în fruntea acestor tratamente din punctul de vedere al frecvenței vizitelor și al numărului de oameni care cer ajutor. Un studiu realizat în Statele Unite arată că psihiatrii americani prescriau doar 12% din tratamentele antidepresive, restul, medicii de familie și persoanele auxiliare din domeniul sanitar. Este nevoie, în acest context, de a împuternici și educa aceste persoane din domeniul sanitar și medicii de familie și de a se lucra transdisciplinar cu medicul de familie. Acești pacienți nu trebuie să fie trimiși de la un medic la altul, de la o clădire la alta, la kilometri distanță, pentru că cel puțin jumătate din pacienți, dacă sunt trimiși la psihiatru, nu accesează serviciile medicale de specialitate. În SUA există o prevalență de 16,5% a depresiei în rândul angajaților. În plus, avem un concept nou, de „prezenteism”, adică persoane care suferă de depresie, dar nu fac tratament. Productiv
Publicitate
itatea lor scade la 60% din capacitate. Consecințele sunt și economice, nu numai de sănătate. De aceea, trebuie să investim în sănătate. Nefăcând acest lucru, contribuim negativ la economia țării.Un alt concept pe care l-am dezvoltat este HED (Health, Education and Development). Sănătatea și educația contribuie la economia țării. Asociația americană de psihiatrie, al cărui membru sunt, recunoaște impactul bine documentat al tulburărilor de comportament netratate asupra stării de sănătate, cheltuielilor totale de sănătate și experienței de îngrijire a pacientului. Îmbunătățirea calității îngrijirii sănătății și accesului necesită folosirea unor noi modele de îngrijire organizate, abordări proactive pentru sănătatea persoanelor și a populației. Perioada perinatală, din acest punct de vedere, este una dintre piesele de bază ale fundației sănătății. Atunci se creează atașamentul primelor zile, prin alăptare, ținerea în brațe, cântec, povești. Aceste prime elemente creează atașamentul fizic și psihologic, care este esențial în dezvoltarea umană ulterioară. În România însă, în cazul copiilor cu depresii tot mai severe, din generația care crește fără părinții plecați la muncă în străinătate, separarea de părinte este cu atât mai dramatică și frecvent traumatică cu cât se întâmplă la o vârstă mai mică. Este nevoie de politici, de finanțare pentru asistență, recuperarea și reintegrarea acestor copii, pentru că trauma în cazul lor este majoră.

Statutul de gravidă nu se negociază

Prof. dr. Nicolae Suciu (UMF „Carol Davila”), prim-vicepreședintele Societății de Obstetrică și Ginecologie din România (SOGR), ne explică, în avanpremieră, conceptul de medicină perinatală totală. În ultimii ani, profesorul Suciu, împreună cu Consiliul SOGR, a promovat politicile de îngrijire a mamei și copilului pentru Comisia de resort a Ministerului Sănătății.

– Se tot vorbește astăzi de importanța medicinei periconcepționale, a medicinei perinatale totale. În ce constau aceste abordări în îngrijirea gravidei?
– Termenul de perinatologie însumează un continuum de îngrijiri medicale multidisciplinare înaintea concepției, pe toată durata gravidității, a nașterii, în perioada de lăuzie și în primele 1.000 de zile de viață ale copilului. Este un concept integrativ, inovator, transdisciplinar, care are consecințe pe termen lung asupra sănătății individului. Perinatal total health (sănătatea totală perinatală) începe cu investigațiile specifice ale cuplului chiar înainte de concepție, când cuplul se gândește să aibă un copil. Se investighează afecțiunile preexistente ale ambilor parteneri, condițiile de muncă, terenul genetic, stilul de viață (consum de alcool, fumat, substanțe, medicamente), pentru a se evita eșecurile în concepție și a avea un copil sănătos care să corespundă așteptărilor părinților și societății. Dar asistența medicală perinatală integrată, cu o componentă importantă preventivă, de protejare și promovare a sănătății, continuă până când copilul împlinește doi ani, corespunzător primelor 1.000 de zile de viață.

– Conceptul de îngrijire totală perinatală va fi abordat în cadrul primului Congres internațional de perinatologie totală de la Sinaia. Care vor fi aspectele inovatoare abordate?
– Vom promova acest concept în cadrul congresului, pentru că dorim să definim în primul rând beneficiile adoptării acestei abordări integrative a sănătății perinatale totale pentru sănătatea individuală și a populației. La acest moment putem oferi dovezi despre cele mai bune practici și lecții învățate în sănătatea totală perinatală la nivel global și național. Medicina perinatală se desfășoară doar prin colaborarea transdisciplinară și integrată între asistența primară, sănătatea mintală și sănătatea publică. Un rol esențial îl are cooperarea educațională, de cercetare, dezvoltare de servicii și politici în domeniul sănătății perinatale. În același timp, trebuie să ne asigurăm că accesul la servicii medicale perinatale integrate este echitabil pentru toate femeile, pentru că doar așa putem vorbi de scăderea mortalității materne, neonatale, a morbidităților asociate sarcinii. Pacientul crede că are numai drepturi, dar trebuie să știe că are și îndatoriri.

– Ce ar trebui să facă femeile de vârstă reproductivă?
– Ar trebui să efectueze investigații înainte de concepție, să fie luată în evidență în primul trimestru de sarcină, să urmeze orarul de monitorizare conform carnetului gravidei elaborat de INSMC, care evidențiază un minimum de opt vizite la medic, șase în rețeaua primară și două–trei la medicul specialist. Trebuie să își efectueze analizele de laborator și ecografiile specifice sarcinii. Intră în responsabilitatea gravidei și să se prezinte la medic pentru a evita complicațiile specifice sarcinii. Este adevărat că de multe ori există obstacole, dar vreau să subliniez că statutul de gravidă nu se negociază. Nu este normal ca eu, medic obstetrician, să îi cer tot timpul bilete de trimitere, să o port pe drumuri în situația ei pentru a-și accesa dreptul la sănătate și la servicii medicale în sarcină. Trebuie să renunțăm la birocrație și să prevenim abuzurile. Multe paciente amână, de exemplu, să intre într-un concediu prenatal pentru a nu-și pierde locul de muncă, deși România, alături de alte două–trei țări din UE, are un program de îngrijire prenatală și postnatală de până la doi ani, incluzând și concediul pentru tată.

– România este pe prima poziție în UE în privința sarcinilor la minore. Care sunt riscurile maternității timpurii?
– Din păcate, avem peste 12.000 de nașteri la adolescente. De aceea, sugerăm amânarea unui program reproductiv la această vârstă din cel puțin două considerente: adolescentele sunt în perioada de creștere biologică, nu sunt încă maturizate funcțiile organelor care în timpul gravidității sunt suprasolicitate; orice naștere înainte de 18–19 ani poate să afecteze și să dezvolte unele patologii atât materne, cât și fetale. Multe dintre aceste mame tinere nu au un statut social, nu se pot căsători decât după 16 ani. Vorbim despre familii monoparentale – copiii rezultați din astfel de relații nu au suport emoțional și de afectivitate specific familiilor legal constituite, nemaivorbind de aspectele economice și problemele financiare. Mamele minore nu își finalizează programul de formare școlară, nu au deprinderi de sănătate și igienă corecte și, de multe ori, doresc să scurtcircuiteze perioada de lăuzie, de alăptare corectă. Și alăptarea la sân este importantă pentru viața viitorului adult. O serie de afecțiuni în viața adultului depind de perioada de alăptare, inclusiv demența senilă și boala Alzheimer par să fie corelate cu vigurozitatea suptului la sân în primele luni de viață. Chiar dacă trăim în perioada în care există produse avansate de lapte artificial, niciodată acest lapte nu va avea calitățile nutritive, dar mai ales nu va oferi necesarul de anticorpi pentru dezvoltarea și protecția nou-născutului. De aici rezultă frecvențtle patologii legate de lipsa unui sistem imunocompetent. În plus, s-a dovedit că alăptatul crește performanțele neurosenzoriale și cognitive, precum și atașamentul pentru copiii care au supt mai mult la sân.

– În ce constă consilierea mamei adolescente?
– Este important ca adolescenta care se gândește să intre într-un program reproductiv să vină împreună cu partenerul la o consultație prenatală, să se asigure că nu este purtătoarea unor afecțiuni biologice care în timpul gravidității se pot înrăutăți din cauza suprasolicitării. Avem cele mai multe decese generate de cazurile la care mamele nu au fost luate în evidență, nu și-au făcut investigații și nu și-au făcut bilanțul de sănătate periconcepțional. Prematuritatea apare la 9% din nașteri, este frecventă la sarcinile la minore și poate determina tulburări multiple la făt, de exemplu, oculare (dezlipirea de retină) sau auditive. Este important să se facă screeninguri, examinări și investigații prenatale, pentru a se decela la timp afecțiuni severe, precum fibroza chistică, hipotiroidismul, boala celiacă, spina bifida, hernia diafragmatică, malformațiile cardiace, procesele înlocuitoare de spațiu ale fătului. Multe dintre aceste afecțiuni pot fi abordate astăzi de echipe complexe transdisciplinare de medicină materno-fetală și pot oferi soluții terapeutice în timp util pentru
sănătatea fetală.

– Ce alte teme vor fi abordate cu precădere în cadrul congresului?
– Vom discuta, de asemenea, despre tulburările de anxietate și despre depresia antenatală și postnatală, pentru că 10% din gravide au această componentă care, netratată, afectează atât adaptarea la noul context sociobiologic, cât și calitatea vieții și îngrijirea nou-născutului, inclusiv prin privarea de alăptare a acestuia. Beneficiile tehnologiilor inovative în medicina perinatală, aspectele legate de reproducerea sănătoasă și epidemia de cezariene resimțită și la noi, cu riscurile și beneficiile ei, medicina genomică și cea translațională, de la cercetarea fundamentală la cercetarea aplicată, sistemele actuale de planificare familială și oferirea unui program complex de asistență concepțională pentru evitarea soluțiilor de întrerupere prin avort a sarcinilor, adesea empirice. Acestea sunt câteva dintre temele importante, dezbătute de invitați români și străini, vor avea loc și ateliere, conferințe și cursuri.
 
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală