resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Obezitatea și bolile neoplazice

Autor: Prof. dr. Gabriel M. GURMAN | 1 Iunie 2018
„În ultimii ani, obezitatea a căpătat proporții epidemice, cu un efect dezastruos asupra incidenței maladiilor cronice și în special asupra maladiei neoplazice.”

Dr. Cory Abate-Shen
(Asociația Americană pentru cercetarea în cancer)

Puține sunt domeniile în care medicul poate influența în mod direct nu numai starea sănătății unui singur pacient, ci a multora dintre cei dispuși să-i asculte sfaturile. Campania împotriva fumatului este unul dintre aceste exemple. Pericolul tabagismului cronic e bine cunoscut deja de zeci de ani. Lupta împotriva acestui obicei include, în primul rând, metodele de convingere a populației tinere de a renunța, de la bun început, la ideea căderii în mrejele fumatului.

În materie de obezitate, o campanie permanentă și de succes care să prezinte pericolul greutății ponderale exagerate pare a fi mult mai greu de organizat. E mai ușor să convingi un tânăr să nu aprindă prima țigară, decât să convingi pe cineva că 300-400 de calorii suplimentare ingerate zilnic în mod inutil pot duce la o comorbiditate extrem de periculoasă. Poate părea anormal să sfătuiești pe cineva să țină cont zilnic de numărul de calorii ingerate, pe lângă o mulțime de alte măsuri care să împiedice excesul de greutate pe termen lung. Realitatea indică faptul că alimentația rațională, care poate împiedica sau limita obezitatea, se însoțește de cheltuieli semnificative. Cu alte cuvinte, alimentația săracului conține elemente care conduc, vrând-nevrând, la exces de greutate. Studii devenite clasice indică legătura statistică între poziția socioeconomică a individului si pericolul obezității.

Iată doar două dintre cauzele care fac ca în ultimele decenii procentul populației suferind de exces de greutate corporală să atingă dimensiuni epidemice, așa cum indică citatul alăturat. Se pare că la ora actuală aproximativ 50% din populația adultă a întregului mapamond suferă de exces de greutate corporală. În SUA, procentul adulților cu un IMC (indexul de greutate corporală) peste 25 a ajuns anul trecut la 66%. Această tristă realitate e evidentă pentru oricine are ocazia să se vânture câteva ore pe străzile New Yorkului sau Bostonului și să observe exageratul număr de persoane obeze pe lângă care trece.

Din păcate, obezitatea afectează și populația tânără. Date recente provenind din sursele Oranizației Mondiale a Sănătății (OMS) vorbesc de mai mult de 40 de milioane de copii supraponderali în toată lumea, sub vârsta de cinci ani. Iată motivul pentru care am hotărât să abordez din nou, după ceva mai mult de doi ani, acest subiect, cu speranța că repetarea unor aspecte legate de pericolul obezității (precum și adăugarea unor noi argumente) va convinge pe acei confrați încă neconvinși de datoria fiecăruia dintre noi de a face tot ce ne stă în putere pentru a ameliora situația descrisă mai sus.

Nu voi repeta amănunte prea bine cunoscute de colegii mei, detalii privind influența obezității asupra sistemului cardiovascular, respirator sau osteoarticular. De data aceeasta voi insista asupra ultimelor date care indică legătura semnificativ statistică dintre obezitate și maladiile neoplazice. Doar o scurtă paranteză: o recentă vizită la Cleveland mi-a oferit posibilitatea să mă întâlnesc, printre alți colegi de diverse specialități, cu specialiști în ortopedie, care au incriminat obezitatea ca fiind una dintre cauzele creșterii disproporționate din ultimii ani al numărului de pacienți cu proteze de șold sau genunchi. Dar să ne întoarcem la nefasta relație dintre obezitate și maladiile neoplazice. Studii epidemiologice indică obezitatea ca unul dintre factorii de risc în apariția tumorilor maligne de colon, endometru, sân (mai ales după menopauză), rinichi, esofag, pancreas, vezica biliară, ficat, prostată, dar și afecțiuni neoplazice hematologice. Ba mai mult, obezitatea se însoțește de o evoluție postterapeutică complicată, prognoză sumbră și mortalitate crescută a bolilor neoplazice.

Cercetări în acest domeniu au arătat că probabila influență nefastă a obezității asupra cancerului este cauzată în mare măsură de alterarea funcției unor hormoni, precum cei sexuali, steroizii, insulina, tulburări care rup fragila balanță între mecanismul de proliferare celulară și cel de diferențiere și apoptoză. În cele ce urmează voi prezenta foarte pe scurt date referitoare la două local

Publicitate
izări ale maladiei neoplazice – prostata și pancreasul.

Acum mai bine de un deceniu, literatura de specialitate a publicat rezultatul unui studiu pe aproape 500 de pacienți cu vârste sub 55 de ani suferind de neoplasm de prostată și care au trecut printr-o prostatectomie radicală. Statistica a indicat legătura dintre obezitate și gradul înalt de malignitate. Se pare că această legătură este pregnantă la pacienții sub vârsta de 50 ani. Același tip de rezultate a fost înregistrat în ceea ce privește legătura dintre neoplasmul pancreatic și obezitate. Neoplasmul de pancreas reprezintă cea de-a patra cauză de mortalitate în maladiile maligne.

Un studiu foarte complex, care a inclus urmărirea pacienților timp de zece ani, a indicat o legătură directă între gradul de obezitate și apariția tumorii maligne pancreatice, mai ales la pacienții care au devenit supraponderali înainte de vârsta de 50 ani. În acest studiu a fost dovedită și influența negativă a obezității asupra mediei de supraviețuire a pacienților diagnosticați cu o tumoră malignă la nivelul pancreasului. Un alt aspect interesant îl reprezintă legătura dintre obezitate, diabetul care o însoțește și maladiile maligne. La pacienții suferind de diabet zaharat de tip 2 (adulți), la care secreția de insulină este redusă și care sunt tratați cu insulină exogenă, incidența maladiilor neoplazice este mare în comparație cu pacienții diabetici obezi tratați, de exemplu, cu metformină. Ba mai mult, metformina s-a dovedit a avea un clar efect antineoplazic. Succintele date de mai sus nu lasă nicio îndoială asupra legăturii dintre obezitate și maladiile canceroase. Astfel, întrebarea care apare este una logică: în fața acestei epidemii, enunțată în mod clar de Abate-Shen (cunoscută specialistă în urologie și anatomie patologică și unul dintre liderii programului de prevenire a cancerului de prostată în Statele Unite), în ce direcție ar trebui canalizată activitatea medicului în scopul micșorării efectului negativ al obezității asupra bolii neoplazice?

Acum mai bine de zece ani, presa de specialitate a publicat rezultatele discuțiilor unui grup de 21 de experți din mai multe țări, care au concluzionat recomandările privind evitarea obezității și influenței ei asupra apariției maladiilor neoplazice. În cea mai mare parte, aceste recomandări sunt cunoscute de multă vreme, dar se pare că pentru prima oară ele au fost grupate, fiecare bazându-se pe studii publicate pe acest subiect. Iată pe scurt cele nouă recomandări ale grupului: menținerea greutății corporale în limite normale; activitate fizică permanentă; evitarea consumului de băuturi dulci și cu valoare calorică crescută; păstrarea unei diete bogată în vegetale; limitarea consumului de carne roșie, precum și limitarea ingestiei de alimente cu un procent ridicat de sodiu și a cărnii prelucrate („processed meat”); consum moderat de alcool și inutilitatea așa-ziselor suplimente dietetice. Toate aceste recomandări trebuie respectate chiar și după terminarea tratamentului antineoplazic.

Pentru că am atins subiectul tratamentului, trebuie să amintim rezultatele pozitive ale scăderii greutății corporale asupra prevenirii apariției maladiilor neoplazice. Studii relativ recente indică scăderea procentului de pacienți canceroși în rândul acelor obezi care au urmat un tratament intens și reușit de slăbire. Exemplul elocvent îl reprezintă chirurgia scurtcircuitului gastric (așa-numitul gastric bypass). A fost efectuat un studiu american pe două mari grupuri de pacienți suferind de obezitate severă, un grup aflându-se după intervenția chirurgicală de scurtcircuit. Pacienții au fost urmăriți timp de până la 24 de ani (în medie 12 ani). Procentul de maladii neoplazice a fost cu aproximativ 50% mai coborât în grupul care a profitat de intervenția chirurgicală pentru a reduce greutatea
corporală.

Aceste date conduc la concluzia inevitabilă despre rolul menținerii unei greutăți corporale cât mai aproape de normal, nu numai pentru reducerea procentului de maladii cardiovasculare sau osteoarticulare ci și, sau mai ales, pentru evitarea apariției leziunilor neoplazice. Oare cine ar trebui să coordoneze eforturile de convingere a populației în această direcție? Aparent, răspunsul este simplu: o asemenea campanie nu poate avea succes decât dacă e organizată pe plan național, recrutând în acest scop toate mijloacele de comunicație care stau la dispoziția publicului, inclusiv conferințe având ca subiect importanța evitării obezității, precum și metodele cele mai eficiente de reducere a greutății corporale.

O asemenea campanie organizată de o instituție guvernamentală are mari șanse de reușită, dar ar fi eronat ca aceste eforturi să fie lăsate numai în sarcina ei. Birocrația, pasivitatea și încetineala cu care se mișcă munții din loc sunt tot atâtea obstacole în calea succesului. De aceea, organizațiile medicale și medicii sunt cei care trebuie să inițieze și să conducă o asemenea campanie. Activitatea de convingere trebuie să aibă loc, în primul rând, în cabinetul medicului. Nicio altă inițiativă nu va avea șanse de reușită dacă noi, medicii, nu vom fi convinși de necesitatea menținerii unei greutăți corporale adecvate. Oare mai trebuie amintit că și aici, ca și în cazul fumatului și ingestiei de alcool, rolul nostru începe prin exemplul personal?

 
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală