resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Abordarea integrată a pacientului cardiovascular și neurologic

Autor: Dr. Monica-Emilia CHIRILĂ | 1 Iunie 2018

În perioada 10–12 mai, la Sibiu, a avut loc Conferința Națională a Grupurilor de lucru ale Societății Române de Cardiologie, care a reunit sute de profesioniști din cardiologie și din specialități conexe. Sesiunile conferinței au acoperit atât aspecte generale, fiind prezentate recomandările curente în patologia cardiovasculară, cât și orientarea către probleme de practică medicală, prin prezentarea de cazuri clinice comentate de experți în sistem interactiv. Auditoriul a putut adresa întrebări atât direct, cât și prin intermediul aplicației mobile, iar rezidenții au beneficiat de un produs educațional modern, „Career Corner” (Viitorul carierei mele în cardiologie). În cadrul acestei sesiuni au primit sfaturi cu privire la posibilitățile de accesare a burselor naționale și internaționale, implicarea în cercetarea clinică și experimentală, atestate de pregătire complementară în domeniul cardiologiei, susținerea examenului de specialitate și redactarea unui CV care să le maximizeze șansele de angajare.

A existat, de asemenea, un curs de imagistică cardiovasculară pentru medicul practician, un curs de resuscitare cardiorespiratorie, precum și o sesiune dedicată asistenților medicali. Cei mai matinali și mai sportivi dintre participanți s-au întâlnit la Crosul cardiologilor, manifestare devenită deja tradiție, promovând astfel prin propriul exemplu un stil de viață sănătos.

Grupurile organizatoare ale acestei ediții au fost cele de ateroscleroză și aterotromboză; cardiopatie ischemică; cardiologie preventivă și recuperare cardiovasculară; cardiologie de urgență și cardiologie intervențională. Grupul de cardiologie intervențională a pregătit în premieră o sesiune cu transmisie în direct a unor intervenții coronariene percutane (PCI), în cadrul unei întâlniri internaționale regionale. Echipele implicate au reprezentat IUBCV „C.C. Iliescu” București (Lucian Zarma, Nicolae Cârstea, Emil Mihai) și Polisano Sibiu (Igor Spiroski, Nicolae Florescu). Sesiunea a generat un schimb de păreri și sugestii între experții din sală și cei implicați în actul operator și, de asemenea, prezentări ale propriei experiențe per ansamblu (Ferenc György, Ungaria) sau prezentări ale unor cazuri dificile (Marian Postu, București).  

Interacțiunea cord-creier  

Unul dintre invitații de peste hotare, profesorul Wolfram Doehner de la Center for Stroke Research din cadrul Universității Charité din Berlin, coordonator al Grupului de studiu al interacțiunii dintre cord și creier la pacienții cu insuficiență cardiacă și președinte al comisiei pentru accidentul vascular din cadrul Societății europene de cardiologie, a susținut prezentări cu abordare interdisciplinară, menite să crească nivelul de conștientizare a importanței evaluării și tratării integrate, unitare, la pacienții cu patologie cardiacă și neurologică concomitentă. De asemenea, a evidențiat importanța investigării și tratării carenței de fier la pacienții cu patologie cardiacă, independent de prezența anemiei.

„Pacienții cu insuficiență cardiacă au un risc de două până la de patru ori mai mare de a suferi un accident vascular și, de asemenea, un risc crescut de mortalitate după acest eveniment și de repetare a accidentului vascular, iar recuperarea este mai slabă”, a comentat profesorul Doehner. Potrivit acestuia, leziuni cerebrale asimptomatice (așa-numitele accidente vasculare „silențioase”) au fost depistate cu frecvență de până la patru ori mai mare în cazul pacienților cu insuficiență cardiacă și, pe de altă parte, până la un sfert dintre pacienții cu accident vascular prezintă insuficiență cardiacă. „Grupul care a fost fondat în urmă cu doi ani (ESC Cou

Publicitate
ncil on Stroke) are în momentul de față peste 1.200 de membri. Sperăm să colaborăm cu structuri de acest fel și la nivel național și să sprijinim crearea unor astfel de grupuri naționale acolo unde acest lucru este posibil. Este necesară colaborarea cu specialiști din alte domenii medicale – care sunt implicați în îngrijirea cazurilor acute –, dar și urmărirea pe termen lung (neurologi care să coordoneze abordarea integrată, dar și cardiologi, neurochirurgi, geriatri, medici de familie)”, a subliniat profesorul Doehner. Dintre cardiologi, specialistul consideră că este foarte importantă implicarea ritmologilor, dar că și intervenționiștii pot avea un rol promițător în dezvoltarea terapiei evenimentului acut prin trombectomie. „Odată apărute semnele afectării unuia dintre aceste două organe vitale, sunt necesare atenția sporită, investigarea funcției celuilalt organ și demararea unor acțiuni preventive. După un accident vascular în lipsa unui istoric de fibrilație atrială, încercarea de a o detecta prin monitorizare EKG atât în timpul spitalizării posteveniment acut, cât și ulterior, este justificată și necesară. Abordarea interdisciplinară a acestor pacienți îmbunătățește prognosticul atât pe termen scurt, cât și pe termen lung.”  

Între potențial și limitări  

O sesiune specială, cu titlul „O privire în viitor – Anul 2030 e aproape!”, a fost organizată în parteneriat cu Academia de Științe Medicale din România și i-a avut ca invitați pe profesorii Adriana Ilieșiu, Eduard Apetrei și Mircea Cinteză. Aceștia au prezentat o scurtă retrospectivă a descoperirilor medicale cu impact clinic important și au punctat câteva teme de cercetare cu rezultate promițătoare. Ingineria genetică și cea tisulară, chiar și cu capacități (încă) reduse în ceea ce privește aplicabilitatea și eficiența, deschid porți pentru medicina regenerativă și pentru o abordare personalizată, inclusiv la nivel molecular, a sensibilității la factorii de risc și a răspunsului la tratament. Aceste metode terapeutice experimentale au scopul de a determina regresia proceselor patologice miocitare și includ: molecule mici care modifică acțiunea proteinelor implicate în procesul distructiv, terapia genică ce folosește vectori virali pentru a introduce în miocite o genă terapeutică sau inhibiția unei gene prin corectarea alelei patogene – în cazul bolilor metabolice. Odată cu dobândirea tehnologiei care permite corectarea unei erori, apare și tentația amplificării unei caracteristici normale, de exemplu, pentru a dobândi capacități senzoriale superioare (vederea nocturnă, amplificarea mirosului). Aceste manipulări ridică probleme de etică și sunt deocamdată un subiect controversat.

În ceea ce privește evoluția unei metode imagistice larg utilizate în cardiologie, respectiv ecocardiografia, profesorul Apetrei a amintit câteva direcții de dezvoltare, cum ar fi: miniaturizarea aparaturii; cuantificarea imaginii în date numerice care vor permite o analiză exactă, standardizată; folosirea imaginilor tridimensionale și a reproducerii acestora cu ajutorul imprimantelor 3D, utile mai ales în cardiologia intervențională, pentru pregătirea actului operator; folosirea contrastului ecografic și a ultrasonografiei ca metode terapeutice, prin eliberarea țintită a agenților farmacologici sau prin sonotromboliză, precum și dezvoltarea nanotehnologiei și aplicarea acesteia în medicină. Există și argumente care pledează pentru un declin al ecografiei în favoarea altor teste neinvazive (IRM, CT, imagistică nucleară) sau a unor metode combinate (SPECT), precum și probabilitatea creșterii numărului de pacienți obezi, la care ecografia are limitări semnificative.

Prof. dr. Mircea Cinteză a făcut o radiografie succintă a domeniilor în care medicina clinică genetică este aplicată, privirea spre viitor fiind dublată de ancorarea în realitate și de conștientizarea limitelor, nu doar a avantajelor acestor descoperiri. Perspectiva sa a îmbinat latura științifică cu cea cultural-umanistă atât la finalul conferinței, lăsând audiența să reflecteze la impactul și semnificația schimbărilor, cât și în deschiderea acesteia, printr-un recital fotografic reflexiv, care a încurajat privitorii să acorde atenție frumosului simplu, nefiltrat, pe care natura îl dăruiește cu prisosință la fiecare pas, indiferent de anotimp.

Participanții au petrecut trei zile dense, cu un program variat și instructiv, înregistrarea celor mai apreciate sesiuni urmând a fi distribuită pe suport digital cu ocazia Congresului Național al Societății Române de Cardiologie, care va avea loc la Sinaia, în perioada 19–22 septembrie 2018.

 
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală