resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Protocoale în obstetrică și momentele ecografiei în sarcină - Interviu cu prof. dr. Radu Vlădăreanu

Autor: Bianca PÂNZARU | 18 Mai 2018
Tehnologia medicală disponibilă în prezent oferă viitorilor părinţi posibilitatea să depisteze, încă din primul trimestru de sarcină, dacă este ceva în neregulă cu fătul. Screeningul ecografic se numără printre cele mai importante analize care trebuie realizate în timpul sarcinii. În perioada 16 – 17 mai 2018, la București, va avea loc al VI-lea Congres al Societății de Ultrasonografie în Obstetrică și Ginecologie, unde vor fi prezenți atât lectori din străinătate, cât și din România. Prof. dr. Radu Vlădăreanu, președintele congresului, ne-a explicat unele aspecte privind investigațiile prenatale, dar și legătura fătului cu mama.
 
– Când și cu ce scop se face ecografia în sarcină?
– Ecografia în sarcină se face ori de câte ori este necesar. Consultația oricărei gravide necesită și ecografie. Este obligatoriu ca acest ecograf să existe în orice unitate medicală care oferă asistență gravidelor. Ecografia în sarcină este utilă pentru a indica mărimea fătului și starea sa de bine și poate fi făcută oricând pe parcursul sarcinii. Separat de ecografiile uzuale, există așa-numitele ecografii de screening morfologic, care se realizează la sfârșitul trimestrului I de sarcină, adică în intervalul 11–14 săptămâni, și screeningul de trimestrul II, care se face undeva la 18–22 de săptămâni.

– Ce rol are ecografia în screeningul pentru depistarea precoce a anomaliilor fetale?
– Screeningul de trimestrul I are un rol foarte important, pentru că ne arată morfologia embrionului și ne putem da seama dacă aspectele importante în dezvoltarea fătului sunt în stare bună sau nu. Separat de această monitorizare a anatomiei, ținem cont de markerii de screening pentru anomalii cromozomiale. Așadar, unele patologii pot fi depistate încă din primul trimestru.

– În cazul ecografiei morfologice de prim trimestru, cum gestionează medicul și viitoarea mamă granița fină dintre detecție și supradiagnosticarea anomaliilor?
– Din punctul meu de vedere, în trimestrul I nu este posibilă o supradiagnosticare a anomaliilor. De multe ori, fiind vorba de dimensiuni atât de mici, în acel moment nu se observă foarte bine malformațiile cardiace, de exemplu, imaginile fiind greu de obținut și de interpretat. Se poate vedea însă lipsa anumitor organe. Acest aspect poate fi monitorizat mult mai bine în trimestrul II de sarcină.

– Dacă sunt identificate anumite anomalii congenitale minore, cum este consiliată viitoarea mamă?
– Trebuie să constatăm exact ce fel de anomalie minoră avem în vedere și de aici se pornește pe mai multe direcții de consiliere. Depinde și de conștiința medicului ca femeia să primească o consiliere cât mai potrivită. Sunt medici care pentru orice anomalie încurajează viitoarea mamă să facă avort, lucru care, din punctul meu de vedere, nu este etic și acceptabil pentru bunele practici medicale. Dar sunt și medici care recomandă variante operatorii postnatale. Repet, contează să știm exact despre ce fel de anomalie este vorba.

– Cum vă explicați eșecul vaccinării anti-HPV? De ce sunt sceptice femeile în privința a
Publicitate
cestui vaccin?

– Vaccinul anti-HPV reprezintă o armă extrem de utilă, dar pe termen lung. Nu este un vaccin al cărui beneficiu se observă imediat, în următoarea lună sau în următorul an, ci mai târziu în viață. Or, tot ce are o plajă atât de îndelungată nu reprezintă interes pentru populația din țara noastră. Din păcate, nici politic, această vaccinare nu dovedește interes.

– Care este abordarea medicală în cazul unei paciente care a pierdut mai multe sarcini și cum este ea consiliată?
– Cel mai important aspect este identificarea cauzei pierderii sarcinilor. Pot fi cauze genetice sau care țin de mediul socio-economic, totul depinde de la caz la caz. Odată stabilită cauza, se pornește pe un plan și o abordare medicală.

– Ce precauții speciale se iau în cazul unei sarcini postneoplazie?
– Depinde foarte mult de tipul neoplaziei, de ce fel de intervenție chirurgicală s-a practicat, dar și de alte tratamente luate pentru tratarea sa. De exemplu, se ține cont în ce măsură chimioterapia reușește să conserve funcția ovariană. De regulă, se acordă un interval de timp între momentul vindecării cancerului și conceperea unei sarcini. Dacă nu sunt luate măsuri înainte, multe dintre terapiile antineoplazice afectează fertilitatea. Modalitățile moderne constau inclusiv în conservarea ovocitelor femeii care urmează o astfel de terapie.

– Ce aspecte imagistice și ∕sau morfologice se iau în calcul când o mamă care a născut prin cezariană vrea să încerce ulterior o naștere vaginală?
– Se are în vedere o bună examinare a cazului. Intervalul de timp dintre cezariană și nașterea vaginală este foarte important. Depinde foarte mult și de starea biologică a femeii, de nutriție și de multe alte aspecte. Evoluția ultimei perioade a sarcinii și cicatricea după cezariană sunt doi factori foarte importanți. În general se poate face naștere vaginală după cezariană, dar necesită o atenție mult mai mare din partea medicului, situația putând oricând să degenereze.

– Care este protocolul de management în cazul ruperii premature a membranelor?
– Subiectul este unul foarte amplu și sunt multe aspecte de discutat aici. Depinde foarte mult de momentul ruperii membranelor sau dacă sunt asociate contracțiilor.

– Care sunt cele mai comune tratamente – chirurgicale și nonchirurgicale – ce pot fi administrate în prezent fătului?
– Sunt situații în care fătul prezintă anumite malformații care, persistând în viața intrauterină, afectează funcția unor organe, cum ar fi acumulările lichidiene în pelvisul renal, astfel pierzându-se funcția renală. Aici se intervine prin drenajul acumulării lichidiene în lichidul amniotic. Există și situația sarcinii gemelare, în care cei doi feți sunt într-o competiție pentru sângele placentei. Atunci există așa-numitul sindrom transfuzor-transfuzat, în care ambii feți sunt în pericol, fiind într-o anastomoză pentru această placentă unică. Intervenția chirurgicală constă în terapia laser, care urmărește circulația dintre cei doi feți.

– Anul acesta, al VI-lea Congres al Societății de Ultrasonografie în Obstetrică și Ginecologie se va desfășura alături de alte două evenimente importante pentru medicina perinatală: a XIV-a Conferință a Academiei Internaționale de Medicină Perinatală și al XXXIV-lea Congres Internațional „Fătul ca pacient”. Care vor fi principalele puncte de interes ale acestor manifestări?
– De această dată, tradiționalul congres găzduiește aceste două mari evenimente, ceea ce este o misiune aparte. Este prima dată când Congresului Societății de Ultrasonografie în Obstetrică și Ginecologie îi sunt asociate două mari manifestări anuale. Dorim să aducem în fața participanților teme care să trezească interesul comunității specialiștilor, iar principalele subiecte vor fi: cordul fetal, anomaliile scheletale, anomaliile genito-urinare fetale, ecografia tumorii genito-mamare etc. Vor participa lectori din Suedia, Germania, Grecia, Rusia și din România: dr. Mărioara Boia, dr. Iuliana Ceaușu, dr. Dimitrie Pelinescu Onciul.
 
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală