resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Neuroreabilitarea în era modelelor asistate de roboți și a programelor de realitate virtuală

Autor: Dr. Iulia NICULAE | 27 Aprilie 2018
    Statisticile oficiale ale Organizației mondiale a sănătății (OMS) arată că accidentele vasculare cerebrale (AVC) reprezintă, împreună cu bolile coronariene, prima cauză de mortalitate la adulți. În plus, sunt cea mai frecventă cauză de invaliditate fizică și mintală în rândul populației adulte, constituind o reală problemă de sănătate publică. Circa 25% din supraviețuitorii unui AVC vor dezvolta în următorii cinci ani o formă de demență (boală Alzheimer, demență vasculară). În acest context, în ultimii ani, se discută tot mai des despre importanța neuroreabilitării precoce, un domeniu care începe să câștige teren odată cu aprofundarea mecanismelor neuroplasticității cerebrale. În perioada 9–12 mai, la București, va avea loc congresul Societății de Neurologie din România (SNR), ocazie cu care specialiștii vor încerca introducerea acestui concept la nivel național, aducând în atenția participanților strategiile de implementare a programelor de recuperare și modalitățile de abordare a pacienților sechelari de AVC. Potrivit prof. dr. Bogdan Ovidiu Popescu, președintele SNR, neuroreabilitarea se îndreaptă spre utilizarea modelelor asistate de roboți și a programelor de realitate virtuală, fapt ce contribuie la o reintegrare precoce a pacienților.
 
– Problematica AVC este una dintre patologiile asociate cu cel mai mare grad de dizabilitate. În acest context, neuroreabilitarea pare să fie cel puțin la fel de importantă ca prevenția. În ce constă aceasta și în ce măsură se poate realiza în România?
– Neurorecuperarea este un continuum care începe chiar din momentul debutului unui AVC. Tratamentul în acut începe să se suprapună cu recuperarea precoce încă din primele zile. Tratamentul farmacologic trebuie îmbinat, cu pricepere, cu metodele de recuperare, clasice sau moderne, chiar asistate de roboți sau programe de realitate virtuală. Neurorecuperarea după AVC are multiple faze și ar trebui să dureze luni, uneori chiar ani, și să fie coordonată de echipe complexe: neurolog, medic de recuperare, kinetoterapeut, logoped, terapeut ocupațional etc. Din păcate, România nu are resurse nici suficiente, nici supraspecializate în acest domeniu și mulți pacienți nu ajung la timp sau nu ajung deloc în programe coerente de neuroreabilitare. Congresul SNR de anul acesta va pune în discuție și tema recuperării.

– Ce alte teme vor mai fi abordate la acest congres și ce personalități vor fi printre invitați?
– În fiecare an alegem câteva teme importante, cărora le sunt dedicate conferințe, comunicări științifice și dezbateri. Anul acesta vom aborda bolile neurovasculare, epilepsia și neuropatiile periferice cronice. În plus, avem programat și un curs foarte important, în pre-ziua congresului, de neuro-oncologie, organizat de prof. dr. Ovidiu Băjenaru, președintele de onoare ad vitam al SNR. Toate domeniile alese sunt de importanță majoră, atât din punctul de vedere al incidenței, cât și al progreselor importante realizate în ultimii ani. Pe lângă mulți colegi neurologi din țară, care vor fi prezenți atât la comunicări științifice, cât și la dezbateri, avem numeroși invitați de marcă din străinătate. L-aș menționa mai întâi pe profesorul Fabrizio Stocchi, de la Institutul de Cercetare San Raffaele din Roma, care va susține „Conferința de onoare «Gheorghe Marinescu»”. Profesorul Stocchi și-a dedicat întreaga viață profesională studiului bolii Parkinson și a venit adesea în România pentru programe educaționale.

– Ce noutăți aduce ediția din acest an în atenția participanților?
– Printre noutăț
Publicitate
i, aș menționa în primul rând noile terapii destinate accidentului vascular ischemic acut, prin trombectomie intervențională, care reprezintă un progres uriaș în scăderea mortalității și în limitarea dizabilității generate de patologia cerebrovasculară, o patologie foarte frecventă și foarte gravă peste tot în lume, mai cu seamă la noi în țară. Apoi, în același domeniu, vom avea o sesiune de neuroreabilitare, unde vor conferenția unii dintre cei mai cunoscuți specialiști la nivel mondial, organizată de prof. dr. Dafin Mureșanu, fostul președinte al SNR și, în prezent, membru al Comitetului executiv al Federației europene a societăților de neuroreabilitare (EFNR).

– Pentru rezidenți ați alocat spațiu în programul congresului?
– De anul trecut, SNR a inițiat o sesiune a medicilor rezidenți, unde aceștia vor putea prezenta cazuri sau lucrări originale, cu posibilitatea publicării lor ulterioare în Romanian Journal of Neurology. Cred că este o sesiune foarte importantă, întrucât societatea noastră este în permanență deschisă tinerilor, pe care este firesc să îi susțină și să îi promoveze. Romanian Journal of Neurology este o revistă deschisă tuturor neurologilor de la noi sau din străinătate, însă cred că este o oportunitate importantă pentru tinerii noștri neurologi, de valoare, care au acces la o revistă indexată în baze de date internaționale unde să își poată publica rezultatele activității științifice. Încurajăm foarte mult activitatea de cercetare, există și burse pentru rezidenții care au lucrări acceptate la congresele Academiei europene de neurologie.

– Ce alte oportunități de instruire oferă SNR acestor tineri medici?
– Instruirea de bază trebuie să se facă în clinica universitară pe care și-au ales-o pentru pregătire. Însă există multe posibilități adiționale, care ajută prin diversitate – cursuri internaționale, școli de vară, cât și resurse educaționale în rețele web specializate – și care le sunt accesibile. SNR îi sprijină și organizează, pe lângă congresul anual, multe alte programe educaționale.

– Ați coordonat și coordonați multe proiecte de cercetare în domeniul bolilor neurodegenerative, deși cercetarea încă este un domeniu subfinanțat în România. Este subfinanțarea un impediment pentru medicii tineri de a se implica în cercetare?
– Sigur, finanțarea cercetării în România este mult sub media europeană și mult sub ceea ce ne-am dori noi, cei care conducem SNR. Pentru tinerii neurologi care doresc să facă studii doctorale, este vitală finanțarea activităților de cercetare, la un nivel cât mai aproape de necesități. Nu poți produce rezultate științifice de valoare fără bani, indiferent câte idei bune ai avea și indiferent cât ai munci. Eu am șansa să am un proiect important de cercetare finanțat, în care lucrează doi doctoranzi. Încerc să stabilesc cooperări cu grupuri importante din Europa pentru a-i ajuta pe ceilalți. Însă am avea nevoie de mult mai mulți bani pentru a putea avea un cuvânt important de spus pe plan internațional. Resurse umane avem.

– Pacienții cu boală Parkinson sau demență Alzheimer, deși aflați sub tratament, nu sunt complet autonomi. Cum sunt sau cum pot fi aceștia reintegrați social? Există centre speciale sau demersuri făcute de societățile de profil în acest sens?
– Demersuri au existat în permanență atât ale SNR, cât și ale altor societăți profesionale sau ONG-uri, cum ar fi Societatea Română Alzheimer. Centre speciale sunt foarte puține în România, majoritatea fiind însă private, pe care nu oricine și le poate permite. Din cauza acestor lipsuri, suferă nu numai pacienții cu boli degenerative, ci și rudele acestora.

– În calitate de președinte al SNR, ce v-ați propus pentru acest mandat?
– Dacă mă uit în urmă, când SNR s-a născut, în anul 2000, la nimicul care era atunci, sunt uimit de tot ceea ce avem astăzi: programe de sănătate, programe educaționale, sprijin pentru rezidenți și pentru tinerii neurologi, prezența noastră în panelurile Academiei europene de neurologie și multe altele. Profesorul Ovidiu Băjenaru, care a condus SNR ca președinte în primii ani, a depus un efort uriaș pentru a progresa, la fel și profesorul Dafin Mureșanu. În mandatul actual, ne propunem să completăm registrele de pacienți pe care le-am inițiat și să creăm noi registre, să creăm rețele cu care să participăm la cercetarea internațională, să dezvoltăm domeniul bolilor rare. Și, evident, să continuăm ceea ce am făcut bine până acum, în echipă.
 
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală