resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Criza imunoglobulinei, vaccinarea populației și managementul în sistemul de sănătate

Autor: Prof. dr. Alexandru Vlad CIUREA | 13 Aprilie 2018
    Managementul sistemului de sănătate din România a fost mereu, și pe bună dreptate, în atenția presei, a politicienilor, a specialiștilor şi a membrilor organizațiilor neguvernamentale. Oameni pricepuți sau mai puțin pricepuți din toate zonele societății românești au dezbătut, criticat, condamnat, (foarte rar) lăudat evoluția acestui sistem. Cum spuneam, pe bună dreptate! Sănătatea este temă de primă pagină, de deschidere de jurnal de televiziune, temă electorală și este toate acestea (chiar mai mult) pentru că sănătatea este bunul cel mai de preț al ființei umane, în individualitatea ei. Adaug că articolul 34 din Constituție prevede că „dreptul la ocrotirea sănătăţii este garantat”.
    În 28 de ani, câți s-au scurs de la Revoluție, sistemul nostru de sănătate a trecut prin toate situațiile posibile. Am avut medici bătuți sau răzbunători, spitale ca vai de ele sau spitale bune, corupție, performanță, reforme (extrem de multe!), miniștri buni sau paraleli cu domeniul, cazuri rezolvate, decese din motive imputabile personalului medical sau organizării nefaste
a sistemului.

Acoperirea vaccinală, încă sub nivelul recomandat de OMS

    Anul 2018 ne-a găsit cu multe probleme nerezolvate. Nu le reiau aici, nici nu ar încăpea într-un text de ziar. Mă voi referi doar la două dintre acestea, acute și cu nevoie imediată de rezolvare: vaccinarea populației și criza imunoglobulinei. Propaganda în favoarea vaccinării trebuie să „bată” iresponsabilitățile antivaccinare. Gripa și rujeola reprezintă îngrijorări maxime. În cele ce urmează, mă voi referi la cea de-a doua temă, acest lucru neînsemnând că epidemia de gripă nu merită aceeași atenție. Numărul de cazuri confirmate de rujeolă trecuse de 11.000 la începutul lunii martie anul acesta. Numărul deceselor ajunsese la 40. Epidemia s-a declanșat în ianuarie 2016, deci au trecut mai bine de doi ani. De la declanșarea epidemiei, dificultățile în procurarea vaccinurilor au fost depășite (iar despre producția acestora poate vom vorbi din nou la Institutul Cantacuzino, dar încă nu este posibil acest lucru). Direcțiile județene de sănătate, medicii și personalul medical au făcut eforturi constante pentru a vaccina copiii. Cu toate acestea, acoperirea vaccinală este încă sub nivelul recomandat de Organizația mondială a sănătății (OMS), respectiv de 95%. Statisticile OMS arată că peste trei milioane de copii mor anual din cauza bolilor care ar putea fi evitate prin vaccinare. Conform UNICEF, România este trista campioană a mortalității infantile din Uniunea Europeană (UE): 11 decese la 1.000 de nou-născuți, iar majoritatea deceselor sunt cauzate de bolile infecțioase. Tot România este țară endemică pentru tuberculoză și hepatită de tip B. Avem cele mai multe cazuri de tuberculoză și rubeolă din UE. Noi, în România, suntem la aproximativ 75% (este adevărat, cu procente diferite de acoperire, în funcție de tipul vaccinului, dar, per total, cam aici suntem).
    Cu ocazia unei întâlniri cu directorul region
Publicitate
al al OMS, Jakab Zsuzsanna, întâlnire ce s-a desfășurat în februarie anul acesta, în Muntenegru, și care a avut pe agendă problema vaccinărilor, ministrul sănătății din România a declarat, printre altele: „Eu spun că este vina noastră, a tuturor, pentru că nu am fost în stare să comunicăm ceea ce trebuia comunicat”. De altfel, Jakab Zsuzsanna, din același motiv al ratei reduse de vaccinare, a vizitat anul trecut România și a declarat: „Vaccinurile sunt sigure, nu provoacă autism, sunt studii care atestă acest lucru”. Medicii, farmaciștii, cercetătorii din acest domeniu spun același lucru: prezența metalelor grele în seruri este interzisă de Agenţia europeană a medicamentului.
    Într-adevăr, principala problemă a înțelegerii a tot ceea ce presupune vaccinarea este legată de comunicare. Dar comunicarea este parte a managementului oricărei întreprinderi sau instituții. Din păcate, până acum, majoritatea miniștrilor sănătății au considerat comunicarea ca parte a construcției proprii de imagine. Actualul ministru al sănătății, Sorina Pintea, manager de succes al Spitalului Județean de Urgență „Dr. Constantin Opriş” Baia Mare, definește lucrurile corect. Comunicarea este o resursă a managementului pusă în slujba sistemului, iar sistemul de sănătate este în slujba cetățenilor. Venind din poziția de manager de spital, știe ce are de făcut. Sper din tot sufletul să poată lucra și să învingă, prin campaniile de comunicare ale Ministerului Sănătății, aberațiile care inundă mediul online (și nu numai, am văzut panouri antivaccinare și pe străzi) și sădesc neîncredere în rolul și importanța vaccinurilor!

Management în situație de criză – imunoglobulina

    Criza de imunoglobulină ne-a pus la grea încercare. Din 2015 până în 2017, producătorii de imunoglobulină s-au retras din România. Au dispărut, pe rând, produsele Baxter (Shire), Octapharma, Grifols, KedrionCSL Behring, iar la mijlocul anului 2017, BioTest anunța că nu mai poate furniza produsul pieții românești. Conducerea succesivă a Ministerului Sănătății din acești ani nu a știut cum să rezolve problema. Abia în noiembrie 2017, premierul de atunci anunța că va suspenda pentru doi ani taxa de clawback pentru produsele din plasmă. Dar măsura a venit prea târziu. Am intrat în criză, medicamentele au dispărut, pacienții care aveau nevoie de acestea au trecut prin clipe dramatice.
    Ce faci într-o astfel de situație de criză? În primul rând, cauți să rezolvi urgența! Pacienții trebuiau salvați și orice manager cu scaun la cap ar fi acționat exact așa cum a acționat ministrul sănătății. Cu riscul criticilor venite din partea opoziției politice, Sorina Pintea a accesat o resursă aflată la dispoziția sistemului medical din România: a apelat la mecanismul de Protecţie Civilă pentru achiziţia imunoglobulinei pentru imunodeficienţe primare din statele membre UE şi NATO. La ora la care citiți acest articol, medicamentele necesare sunt în România. Sorina Pintea a spus, public, că asigurarea imunoglobulinei este prioritară. Corect. Și a mai spus că urmează să reglementeze sistemul în așa fel încât să nu mai trecem prin asemenea situații. De asemenea, a precizat că, după ce va stabiliza situația, va investiga motivele pentru care s-a ajuns aici.
    Rămâne de văzut în ce măsură ministrul va reuși să ducă lucrurile la bun sfârșit. Intențiile sunt bune, iar felul în care a funcționat în situație de criză arată că știe ce face. Mecanismul de Protecție Civilă nu a mai fost accesat până acum. Dar s-a dovedit o resursă, iar accesarea acestei resurse a dovedit capacitate managerială. Și a mai dovedit ceva: că suntem membri ai unei comunități internaționale capabile să își ajute membrii în situații grele. Mulțumesc și eu, alături de toți pacienții cu deficiențe de imunoglobuline din România,
pentru ajutor! 
 
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală