resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Colaborări transdisciplinare în cercetarea și clinica medicală

Autor: Dr. Raluca BULEA | 6 Aprilie 2018
    Fundația „Academician Nicolae Cajal” și-a asumat, de mai bine de un deceniu, misiunea de a onora an de an memoria omului de știință al cărui nume îl poartă cu mândrie, prin organizarea, în prag de primăvară, a Simpozionului „Academician Nicolae Cajal”. Între 22 și 24 martie 2018, la Biblioteca Academiei Române, a avut loc cea de-a 13-a ediție a evenimentului științific, desfășurat sub auspiciile Academiei Române, co-organizatori fiind Academia de Științe Medicale, Institutul de Virusologie „Ştefan S. Nicolau” și Fundația „Dan Setlacec” – Institutul Clinic Fundeni. Sub genericul „Cercetare translațională. Actualități în virusologie”, simpozionul este, în fapt, o platformă de dezbatere și dialog științific, precum și de diseminare a rezultatelor cercetării între specialiști aparținând unor generații diferite și provenind din zone diferite ale profesiei medicale.

    Prima zi a fost dedicată cercetării fundamentale pentru tratamentul diabetului zaharat, prin workshopul „Dia-Cure” organizat de Institutul de Cercetări Științifice Medicale „Nicolae Cajal” din cadrul Universității Titu Maiorescu, în cadrul proiectului european de cercetare „Terapia pacienților cu diabet zaharat cu celule autologe obținute prin transdiferențierea celulelor hepatice”, coordonat de prof. dr. Irinel Popescu, președintele Academiei de Științe Medicale (AȘM), și desfășurat în parteneriat cu o echipă de cercetători din Israel, condusă de prof. dr. Sarah Ferber. Acest proiect își propune ca prin modificări și intervenții genetice să obțină transformarea unui grup de celule hepatice în celule pancreatice secretante de insulină. La nivel principial, și în această etapă de laborator, lucrurile par a fi promițătoare, dar mai sunt încă multe aspecte de clarificat înainte de a propune o asemenea abordare terapeutică la pacientul diabetic. Tot cu o echipă din Israel și tot pentru tratamentul diabetului, dar folosind linii celulare diferite, lucrează și cercetătorii de la Institutul de Biologie și Patologie Celulară „Nicolae Simionescu”, în cadrul proiectului Diabeter – „Îmbunătățirea competitivității instituționale în domeniul diabetului de tip 1, prin dezvoltarea unui concept inovator de imunoterapie cu celule stromale mezenchimale”. Dezbaterile de la finalul zilei au evidențiat o idee interesantă, legată de posibilitatea încercării de a induce transdiferențierea între celulele pancreatice alfa și beta, fără a mai utiliza ficatul. Răspunsul dat de prof. dr. Sarah Ferber a subliniat riscul major de declanșare a unei pancreatite acute la orice manevră invazivă efectuată asupra pancreasului, în condițiile în care ficatul este un organ de dimensiuni mai mar
Publicitate
i și cu o mai bună rezistență în caz de biopsie sau chiar de recoltare parțială a unui fragment tisular.

    Programul celei de-a doua zile a fost împărțit între cercetările fundamentale din cancer, în cele mai variate forme și localizări ale sale, alte patologii din medicina clinică (psihiatrie, endocrinologie, cardiologie, nutriție) și virusologie, sesiune care a abordat atât infecții rare la noi, dar și unele comune, care ar fi trebuit să nu mai ridice probleme. Deosebit de interesantă și actuală a fost lucrarea prezentată de prof. dr. Ruță, intitulată „Reemergența rujeolei în România 2016–2018”, care a expus dinamica epidemiei pe care o traversăm și câteva ipoteze legate de cauzele acesteia: în primul rând, rata în scădere a vaccinării copiilor, în ciuda prezenței vaccinului ROR (rujeolă-oreion-rubeolă) în schema de vaccinare obligatorie, insuficienta cunoaștere a formelor de prezentare a bolii, în rândul populației, dar și al personalului medical, precum și insuficienta izolare a cazurilor confirmate și a contacților acestora. Situația este aproape nejustificată în condițiile în care OMS a lansat o campanie de eradicare a acestei boli și când există un vaccin protector împotriva tuturor genotipurilor de virus.

    Un alt aspect interesant subliniat a fost legat de focarele de epidemie, aflate în rândul comunităților cu mare mobilitate, fie cele de etnie romă, fie în acele cazuri când familiile se deplasează în țară sau în afara ei în căutarea unui loc de muncă. În aceste situații, copiii nu au un medic de familie unde să se poată primi și administra vaccinul sau nu sunt prezenți atunci când este perioada de vaccinare. Nu în ultimul rând, un grup important din rândul pacienților nevaccinați care s-au îmbolnăvit refuzaseră vaccinarea din diferite considerente.

    Dezbaterea despre vaccinarea împotriva diferitelor afecțiuni virale a continuat și în ultima zi a simpozionului, atât cu lucrări referitoare la modul de obținere și modulare imunologică prin folosirea ca adjuvanți a celulelor dendritice, dar și prin integrarea clinică a acestor cercetări, cum a fost prezentarea susținută de prof. dr. Nicolae Suciu, despre „Noi perspective și direcții viitoare în oncoginecologie”, care a insistat asupra importanței screeningului pentru depistarea cancerului de col uterin, alături de vaccinarea anti-HPV. În același timp, s-a arătat că în contextul evoluției tratamentelor farmacologice, a intervențiilor minim invazive, a radioterapiei etc., profesioniștii din orice domeniu medical trebuie să se adapteze și să se reinventeze permanent, să își găsească și să își redefinească în mod constant locul în cadrul echipei terapeutice, iar manifestările științifice transdisciplinare, cum este Simpozionul Cajal, sunt deosebit de utile pentru facilitarea acestui demers.

    La finalul simpozionului au fost evidențiați și tinerii cercetători, ale căror lucrări au fost prezentate sub formă de poster, trei dintre ele fiind premiate. Cu această ocazie, prof. dr. Irinel a precizat că acești specialiști, aflați la început de drum, sunt principalii beneficiari ai fiecărei ediții a manifestării. În același timp, Irina Cajal Marin, fiica academicianului Nicolae Cajal și președinta Fundației, a menționat că a fost o ocazie care i-a adus din nou laolaltă pe oamenii care l-au cunoscut pe medicul și cercetătorul Cajal, dar și pe aceia care, fără să îl fi întâlnit, în consideră un model de viață și profesie, încheind cu promisiunea că simpozionul de anul viitor va fi unul deosebit, deoarece va marca centenarul nașterii tatălui său.
 
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală