resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

România este pe ultimul loc în Europa la prevenția și controlul tuberculozei

Autor: Dr. Aurel F. MARIN | 6 Aprilie 2018
    În 2016, cele 53 de state din regiunea europeană a Organizației mondiale a sănătății (OMS) au raportat împreună nu mai puțin de 297.132 de cazuri de tuberculoză. Raportat la totalul populației, prevalența bolii a fost de 28 de cazuri la 100.000 de locuitori. În țările din Uniunea Europeană (UE) și din Spațiul Economic European (SEE), au fost raportate 58.994 de cazuri la o populație de 508 milioane, cu o rată de 11,4 la 100.000 de locuitori. Datele sunt cuprinse în raportul comun dat recent publicității de Centrul european pentru prevenția și controlul bolilor (ECDC) și de biroul regional OMS Europa – „Supravegherea și monitorizarea tuberculozei în Europa, 2018 (date pentru 2016)”. Datele comunicate de ECDC/OMS sunt ușor diferite de cele anunțate de Ministerul Sănătății (MS), printr-un comunicat de presă recent.

    În acest context, România a raportat mai mult de o cincime din totalul cazurilor de TB din UE/SEE, cu o rată de notificare de 68,5 cazuri la 100.000 de locuitori (conform MS, în vreme ce raportul ECDC/OMS vorbește de 68,9 cazuri la 100.000 de locuitori), ceea ce ne plasează pe ultimul loc între statele UE/SEE, la distanță importantă de celelalte țări codașe, dar foarte aproape de mai multe state foste membre ale Uniunii Sovietice (fig. 1). În UE/SEE, rezultatele cele mai bune sunt înregistrate de Islanda, cu o rată de doar 1,8/100.000. Peste ținta regională, stabilită la 24,6/100.000, se situează doar trei țări UE/SEE – Letonia, Lituania și România (fig. 2). Boala se consideră eliminată atunci când se înregistrează mai puțin de un caz la un milion de locuitori într-un an.

    „România iese în evidență ca țara cu cea mai mare rată de notificare, cu toate că în scădere față de anii anteriori. În România, Lituania și Letonia, vorbim încă de o epidemie generalizată, adică orice persoană din aceste țări poate fi infectată, deopotrivă în zonele rurale sau în mediul urban. Cu cât mergem mai spre vest, epidemia de TB este mai redusă și apare cu precădere la populația vulnerabilă sau cu acces foarte scăzut la serviciile medicale. În acele cazuri, infecția este întâlnită mai ales la oamenii fără locuință, la persoanele infectate cu HIV, la persoanele dependente de alcool, la utilizatorii de droguri injectabile. Sunt necesare intervenții diferite, pentru a adresa problemele din est, respectiv pe cele din vest, dar situația nu este în alb și negru”, explică, pentru „Viața medicală”, dr. Marieke van der Werf, șefa programului de tuberculoză din cadrul ECDC și unul dintre autorii raportului ECDC/OMS.

    Raportul confirmă rezultatele din anii trecuți. Principala concluzie este că, în țările din Uniunea Europeană și din Spațiul Economic European, rata de notificare a tuberculozei este în scădere cu 4–5% pe an
Publicitate
(fig. 3). Veștile sunt bune, cu toate că rata de scădere nu este suficient de mare pentru a atinge țintele SDG (obiectivele de dezvoltare durabilă), de eliminare a epidemiei de TB.

    Una dintre problemele pe care raportul ECDC/OMS le indică este rezistența importantă a bacililor la medicația antituberculoasă, cu o creștere a proporției de tulpini de Mycobacterium tuberculosis cu rezistență extinsă la tratament. Multidrog-rezistența (MDR) este definită ca rezistență la cel puțin izoniazidă și rifampicină, în vreme ce rezistența extensivă la medicamente (XDR) asociază la MDR și rezistența la o fluorochinolonă, precum și pe cea la unul dintre următoarele aminoglicozide injectabile: amikacină, capreomicină sau kanamicină.

    Îngrijorător pentru România este că, din 1.322 de cazuri de MDR-TB, 463, deci mai mult de o treime, au fost înregistrate în țara noastră. În total, 198 de cazuri din 2016 au fost cu XDR-TB, din care 63 în România. Chiar și așa, trebuie notată scăderea numărului de bolnavi cu MDR-TB la noi, de la 684 în 2012 la 463 în 2016. Numărul mare de cazuri din țara noastră face ca pentru organismele europene să devină foarte important să sprijine România. „Dacă reușim să controlăm MDR-TB în România, vom fi deja foarte avansați în controlul formelor rezistente la tratament din UE”, explică dr. Marieke van der Werf.

    Europa nu a reușit încă să atingă ținta propusă de detecție a cazurilor de TB cu rezistență multiplă la tratament, de 85%, cu toate că s-a obținut un salt important, de la 33% în 2011 la 73% în 2016. Chiar și așa, un caz din patru încă rămâne nedepistat și poate transmite infecția persoanelor cu care intră în contact. Cu toate că, raportat la populația UE/SEE, rata cazurilor de MDR-TB rămâne mică (0,3 la 100.000 de locuitori în 2016, la fel ca în 2012), a crescut proporția cazurilor de XDR-TB din acestea (de la 13,9% la 20,6%). Rata de succes a tratamentului rămâne scăzută pentru MDR-TB și XDR-TB, cu toate că majoritatea pacienților depistați cu tulpini multirezistente urmează un plan de tratament (55% succes în 2016; ținta propusă pentru 2020 este de 75%). De altfel, succesul terapeutic raportat și la cazurile de TB fără rezistență la tratament este încă departe de ținta de 85% (fig. 4–5).

    Mortalitatea dată de tuberculoză rămâne mare în România, mai ales în comparație cu media Uniunii Europene (fig. 6). Raportul ECDC/OMS mai arată și faptul că depistarea coinfecției HIV/TB este încă deficitară, în condițiile în care se recomandă ca toți pacienții depistați cu TB să fie testați pentru HIV. Ar mai fi de menționat că, spre deosebire de țările vestice ale UE, România nu are cazuri de TB de import (0,2% din numărul total sunt cazuri de import; în Germania, de pildă, proporția ajunge la 69,7%, iar în Suedia la 89,8%).

    Mai multe țări europene folosesc pragul de 40–50 de cazuri la 100.000 de locuitori pentru a face screeningul imigranților proveniți din zone epidemice. Din acest punct de vedere, România și Lituania depășesc valorile-prag și doar reglementările comunitare privind libera circulație a persoanelor fac ca astfel de screeninguri să nu fie implementate. În plus, în țările cu rate de TB reduse, vaccinarea BCG poate deveni facultativă, recomandată doar copiilor proveniți din părinți cu risc ridicat de TB (migranți, în special).

    În România, tuberculoza rămâne o problemă prioritară de sănătate publică, deși rezultatele ultimilor ani indică o ușoară ameliorare a indicatorilor epidemiologici specifici. Țara noastră conduce plutonul statelor UE/SEE care contraperformează.
 
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală