resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Bani pentru un nou institut - Interviu cu prof. dr. Șerban Bubenek

Autor: Dan Dumitru MIHALACHE | 23 Martie 2018
    – Care este misiunea actuală a Institutului „C. C. Iliescu”?
    – Institutul nostru este, prin definiție, o unitate terțiară în sistemul de sănătate din România, un centru ultraspecializat, care trebuie să rezolve tot ceea ce înseamnă patologie cardiovasculară, de la cardiologia clasică până la cea intervențională, cateterism cardiac, electrofiziologie, pacemakere și implantări de noi device-uri din România. Aici se fac peste 60% din operațiile pe cord deschis din sistemul public din România și cam 70% din operațiile de chirurgie vasculară. Din cauza disfuncționalităților din sistemul de sănătate, în sensul că ar trebui să funcționeze mai multe centre de chirurgie cardiovasculară, am devenit stația terminus pentru toate urgențele chirurgicale cardiovasculare severe. Acest lucru ne face cinste, dar ne și încarcă activitatea într-un mod în care nu ne așteptam. Și, din păcate, personalul a rămas cam același.

    – Sistemul privat nu vi se alătură?
    – Sistemul privat ne face, din păcate, concurență, dar una neloială. Dar nu doar nouă, ci și lui își face concurență neloială. În ultimii ani am observat că, în chirurgia cardiovasculară, mulți bani din programele naționale de sănătate merg către sistemul privat de sănătate. Lucrul acesta face ca sistemul privat, pe de-o parte, să nu se poată dezvolta și să fie tributar banilor care vin din sistemul public de sănătate și, pe de altă parte, ne pune pe noi în imposibilitatea de a atrage personal în plus în instituția noastră. Sistemul privat de sănătate primește exact aceiași bani pe care îi primesc și eu de la casa de asigurări de sănătate pentru un anumit serviciu. Însă, sub diferite acoperiri, în privat, pacientul scoate zeci de mii de euro din buzunar în plus pentru a beneficia de acest serviciu decontat de casa de asigurări.

    – Ce soluție vedeți aici?
    – Există deja o lege depusă în Parlament de peste doi ani – a trecut de Senat, dar se află prin sertarele Camerei Deputaților, care reglementează acordarea de servicii medicale la cerere în spitalele publice. Așa s-ar putea egaliza niște tarife reale pentru aceste servicii la cerere, s-ar putea deschide și piața de servicii private în spitalele publice, la același preț, ceea ce ar face ca această concurență să devină reală. Sigur că minciuna pornește cumva de la sistemul DRG, care este folosit prost în România. Este folosit, aș spune, chiar împotriva scopurilor pentru care a fost inventat, la mijlocul anilor ’80, pentru că prin sistemul DRG din țara noastră niciodată nu s-au introdus tarife, costuri, prețuri reale ale unui serviciu medical. Dacă aceste tarife ar fi calculate corect, s-ar descoperi imediat marea minciună, și anume că sistemul este mult subfinanțat. Noi investim în sănătate undeva la șase miliarde de euro pe an, iar necesarul ar fi spre opt-nouă miliarde.

    – Cum funcționați în această clădire cu grad ridicat de risc seismic?
    – Această citadelă a cardiologiei și chirurgiei cardiovasculare românești, într-adevăr, funcționează într-o clădire absolut improprie, încadrată la gradul 2 de risc seismic. Practic, în cazul unui viitor cutremur, foarte posibil de altfel, nu foarte mare, dacă nu va cădea, cu siguranță va suferi daune severe, cu dărâmări parțiale și cu pierderi de vieți omenești atât din rândul pacienților, cât și al personalului medical. În ciuda eforturilor noastre, care datează de peste doisprezece ani, și în ciuda promisiunilor variatelor guverne care s-au perindat la conducerea țării, nu s-au găsit 40 de milioane de euro pentru construcția unui sediu, aici în curte la Fundeni. Noi avem deja un studiu de fezabilitate, făcut în 2006, dus, la vremea aceea, până la stadiul de certificat de urbanism emis de Primăria sectorului 2. Sigur că pacienții noștri, datorită eforturilor pe care le-am făcut în ultimii 10–12 ani, sunt mulțumiți, când văd condițiile de aici, care sunt comparabile cu cele din orice spital privat atât ca dotare, cât și la nivel de curățenie, disciplină și abordare a problemelor lor. Dar noi știm că sub această mască frumoasă se ascund niște stâlpi fisurați, pereți crăpați, care nu se văd în mod evident.

    – Dar conduceți un spital foarte bine cotat în România.
    – Așa este. Conform tuturor clasificărilor din ultimii zece ani ale casei
Publicitate
de asigurări de sănătate, ale Ministerului Sănătății, suntem cel mai bun spital public din România. De aceea, chiar nu înțeleg cum nicio promisiune luată și angajată de guvernele care s-au succedat la conducerea țării nu poate fi dusă la bun sfârșit și nu se poate construi un nou centru dedicat acestei platformei de îngrijire a pacienților cardiovasculari. Cea mai recentă promisiune a fost făcută în urma cu două-trei luni, dar iar nu se materializează nimic, nu există nicio discuție serioasă. Dimpotrivă, pe agenda guvernului văd că apare în fiecare săptămână un alt nou spital regional, în regiuni în care nu există niciun fel de expertiză superioară medicală care să poată să preia ambițiile unui spital regional. Sigur, de cele trei spitale regionale este nevoie, este nevoie și de alte spitale în București, dar, până una-alta, de la vlădică la opincă, când cineva are o problemă serioasă de sănătate, din sfera cardiologiei, tot Institutului „C. C. Iliescu” se adresează. În acest moment, suntem instituția capabilă să producă servicii medicale unice, pe care nu le mai oferă nimeni nici în sistemul public, nici în cel privat, cum ar fi: implantarea de valve aortice pe cale minim invazivă – tehnica TAVI (suntem deja considerați un centru cu experiență în Europa); implantăm un dispozitiv, un fel de inimă artificială, care menține ventriculul stâng. De asemenea, suntem singurul centru din România care poate să mențină în viață pacienții și să-i conducă spre vindecare, utilizând tehnici de oxigenare extracorporală tip ECMO atât veno-arterial, cât și veno-venos. Și exemplele pot continua.

    – Aveți capacitatea de a le dezvolta?
    – Avem expertiza medicală necesară, dar nu le putem dezvolta mai mult pentru că ne sufocăm în acest spațiu care, dincolo de faptul că este periculos din cauza riscului seismic, a și devenit impropriu medicinei pentru secolul XXI, cu spații mici, circuite improvizate. Sigur, avem circuite foarte sigure, dar asta nu ne garantează dezvoltarea și suntem condamnați la stagnare, la plafonarea numărului de servicii medicale și a calității acestora.

    – Pe partea de învățământ și cercetare unde vă situați?
    – Învățământul medical – cardiologie, chirurgie cardiacă, chirurgie vasculară, anestezie și terapie intensivă – se face sub umbrela UMF „Carol Davila” atât pentru studenți, cât și pentru foarte mulți medici rezidenți. În afară de aceasta, oferim, în fiecare an, cursuri de specializare profesională tuturor medicilor specialiști din specialitățile amintite, participăm la congrese, publicăm foarte mult. Recunoașterea calității științifice a personalului din instituție reiese și din faptul că institutul nostru a dat, în ultimii cinci ani, un președinte al Societății europene de anestezie, un președinte al Societății europene de cardiologie, membri în bordurile europene de anestezie și cardiologie, lucru cu care nu se mai poate mândri nicio altă instituție din România după 1945.

    – Aveți condiții să desfășurați aceste activități?
    – Sigur că și aici avem mari probleme cu spațiile, pentru că sunt foarte vechi, sunt neutilate. Suntem rămași în urmă în ceea ce privește simularea în medicină și, mai ales, în specialitățile invazive, cum ar fi ATI, cardiologia intervențională, chirurgia cardiacă. În lumea civilizată, tinerii medici nu mai învață să efectueze servicii medicale pe pacient, ci în laboratoare de simulare. Avem și noi, în sfârșit, un spațiu dedicat acestui scop, dar așteptăm ca Ministerul Sănătății să încheie un proiect în care primește, cu titlu gratuit, spre a da universităților din România, echipamente de simulare în valoare de cinci milioane de euro, din partea guvernului elvețian.

    – Ce planuri de viitor aveți?
    – Dacă Institutul „C. C. Iliescu” funcționează bine, acesta este meritul echipei. Nimic nu s-ar fi putut materializa dacă nu am fi fost o echipă. Sigur că rolul personalităților care conduc aceste servicii în instituția noastră este determinant, dar aceste personalități sunt în primul rând oameni, oameni foarte bine educați, oameni care își respectă profesia, care nu fac rabat de la normele de conduită și de deontologie profesională. Cel mai important plan de viitor este obținerea finanțării pentru noul sediu al institutului. Dorim să ne transformăm într-un centru european ultramodern, în care să putem aduce și pacienți din alte țări. Avem multe astfel de cereri din țări precum Moldova, Bulgaria, Turcia, Ucraina, chiar țări nordice. Pentru asta însă nu sunt suficiente ambiția și dăruirea personalului de aici, ci avem nevoie și de sprijinul autorităților. Acestea ar trebui să înțeleagă că, în primul rând, ar trebui să investească acolo unde există o astfel de concentrare de personal cu expertiză medicală. Numai așa vor putea să obțină, în contrapartidă, servicii medicale de înaltă calitate adresate populației României atât prin decontare de la casa de asigurări de sănătate, cât și, eventual, contra cost.
 
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală