resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

„Sistemul ar trebui să se ocupe de sănătatea oamenilor, nu de economii” Interviu cu prof. dr. Ion Bruckner

Autor: Dan Dumitru MIHALACHE | 2 Martie 2018
Profilaxia este tot mai des abordată în diversele manifestări științifice pe teme medicale, fiind o modalitate mai ieftină, în raport cu tratarea bolilor. Prof. dr. Ion Bruckner, președintele Societății Române de Medicină Internă (SRMI), explică în ce condiții prevenția ar putea fi o metodă ieftină. Despre aceasta și despre alte câteva probleme din medicina internă românească, în interviul care urmează.


– Ce rol joacă profilaxia în medicina internă?
– Medicina modernă încă este centrată pe tratament – scopul major al activității noastre este tratamentul oamenilor care s-au îmbolnăvit, dar a amâna momentul îmbolnăvirii sau a preveni boala este cel puțin la fel de important. Având în vedere creșterea duratei de viață, bolile cronice sunt tot mai prezente la om, conduita preventivă în acest domeniu fiind mai mult decât necesară. Astfel, multe dintre aceste boli pot fi întârziate ca moment al apariției sau chiar prevenite. De exemplu, una este să faci diabet la 50 de ani și alta este să îl faci după 70 de ani, dacă prin măsuri de prevenție reușim să obținem această amânare. Nu spun că măsurile preventive ne vor scuti întotdeauna de a face astfel de boli, dar pentru unele dintre ele, fără îndoială sunt foarte eficiente. Abandonatul fumatului, de exemplu, va reduce mult incidența cancerului pulmonar, dar există 2–3% din aceste cancere care apar și la nefumători.

– Este mai ieftin să facem prevenție sau să tratăm bolile?
– Afirmațiile care se fac în sensul că prevenția este ieftină nu sunt tocmai corecte. Prevenția este o activitate scumpă, pentru că măsurile trebuie aplicate la grupuri mari de oameni, cu efecte benefice poate pentru un număr limitat de persoane. Dacă pentru un individ prevenția poate să fie ieftină, pentru mase este scumpă. Din păcate, în spațiul public sunt unele discuții privind prevenția, care frizează un grad de inconștiență, cum ar fi vaccinările. Tetanosul, de exemplu, încă este fatal în jumătate din cazuri. A face vaccin antitetanos este obligatoriu pentru copii. Vaccinul antigripal nu previne gripa, dar dacă te vaccinezi, riscul de a face gripă este mult redus și aceasta va avea o formă ușoară. Problema este că, din cauza costurilor mari, decidenții limitează prevenția, acolo unde se poate, la grupurile de oameni care sunt la risc mai mare.

– Cum pot fi prevenite bolile cronice?
– Bolile cronice au o componentă pe care nu o putem influența, care este structurală, moștenirea genetică, dar au și o componentă asupra căreia se poate acționa – stilul de viață. Numai că a schimba stilul de viață, felul în care oamenii trăiesc, depășește posibilitățile medicinei, acest lucru impunând și o participare a socialului. Prin social înțelegem diversele metode de acțiune pe care statul le-ar avea la dispoziție. Componenta aceasta poate avea un rol foarte important. Un exemplu ar fi abandonarea fumatului. Sunt multe dezbateri în acest sens în spațiul public. Efectul negativ al fumatului în bolile cardiovasculare dispare în mai puțin de un an de la momentul abandonării acestui viciu, dar pe plămân, practic, nu dispare niciodată. Din cauza aceasta, ar trebui să ne adresăm și să influențăm populația tânără să nu se apuce de fumat. Și lucrul la calculator este unul dintre dușmanii stilului de viață sănătos. Există urmări nefavorabile din cauza lucrului prelungit la calculator, printre acestea fiind sedentarismul, afectarea articulațiilor etc. Și atunci, o măsură foarte utilă în ameliorarea stării de sănătate ar fi ca statul să faciliteze accesul oamenilor la exercițiu fizic. Mișcarea nu trebuie să fie neapărat efort fizic, ci exerciții fizice care pot fi făcute foarte ușor – să se miște, să umble, să înoate, să alerge.

– Cât de nociv este consumul de alimente modificate genetic?
– Genele modificate nu se transmit, fiindcă organismul absoarbe doar compuși degradați, nu acidul ribonucleic sau dezoxiribonucleic, care este doar fragmentat. Discuțiile pe această temă din spațiul public sunt în mare măsură induse. Nu au un substrat real foarte mare. Însă un organism care a fost modificat prin administrare de hormoni poate să ne influențeze în rău. Mai e ceva, care aparent nu ar avea importanță: animalele care primesc antibiotice pentru dezvoltare. Asta duce la apariția de specii microbiene rezistente, pe care cu siguranță le putem prelua prin contact. Toate aceste probleme reprezintă aspecte de profilaxie care trebuie să fie cunoscute și, mai ales, să ne preocupe.


Anticoagulante cu acțiune controlată


– Odată cu înaintarea în vâ
Publicitate
rstă, apar și probleme de coagulare. Pe piață există anticoagulantele clasice, antivitamina K, dar și vestitele non-antivitamina K. Care sunt de preferat?

– Tulburările pentru care se dau anticoagulante devin mai frecvente odată cu îmbătrânirea populației. Mă refer aici la tulburările ritmului cardiac, patologia chirurgicală, toate acestea trebuie protejate cu anticoagulante, mai ales la oamenii ceva mai în vârstă. Anticoagulantele de generație nouă, non-antivitamina K, sunt substanțe care au o acțiune foarte țintită. Beneficiul lor ca anticoagulare este ceva mai bun în comparație cu cele clasice. Și riscul de sângerare se spune că ar fi ceva mai mic. Au însă o acțiune foarte bine controlată, deci nu necesită un control suplimentar al acțiunii. În schimb, la anticoagulantele antivitamina K, efectul este foarte mult influențat de alimentație, de alte medicamente, așa că trebuie controlate ritmic. Aceste controale cresc costurile, dar nu până la concurența celor generate de anticoagulantele acestea țintite, în timp ce beneficiul organismului este aproximativ similar.

– Oamenii se plâng că doctorii nu au timp să stea de vorbă cu ei, se simt tratați cu superficialitate. Care ar fi cauza acestor percepții?
– O cauză ar fi și faptul că foarte mulți medici au părăsit sistemul, luând calea Vestului, a pensionării etc. În 1990, în România erau 44.000 de medici, acum sunt 37.000. Deci, 7.000 au dispărut. Scăderea este importantă.

– Dar și populația a scăzut.
– Procentual, populația a scăzut mai puțin decât medicii și, în general, a scăzut populația tânără, care este sănătoasă, rămânând cea vârstnică. Casa de asigurări normează medicul de familie, de exemplu, cu o consultație de 15 sau 20 de minute. Poate medicul acela să facă educație medicală, să consulte gravide în 15–20 de minute? Mă îndoiesc. Lipsa de comunicare sau proasta comunicare între medic și pacient/familie face obiectul celor mai multe plângeri de malpraxis. Doctorii spun că nu au timp pentru a sta de vorbă cu pacienții cât vor ei și deseori e real. Și, nefăcând asta, ei nu știu să comunice corect. Bolnavul spune: m-a tratat superficial pentru că nu i-am dat șpagă. Nu, te-a tratat superficial pentru că nu e învățat să stea de vorbă și, evident, nu are timp pentru asta. E un cerc vicios.


O nouă programă în rezidențiat


– Luna aceasta organizați congresul național de medicină internă. Ce tematică are această ediție?
– Tematica generală este „Actualități în medicina internă”. Vor fi abordate teme de actualitate din diversele specialități și subspecialități derivate. Se vorbește foarte mult despre faptul că trebuie să avem consulturi interdisciplinare, ceea ce este foarte adevărat și așa trebuie făcută medicina. Din păcate, răspunderea actului medical nu se duce pe colectiv, ci pe individ. Și acel individ nu este clar definit. El poate să fie un medic specialist, dar acesta, lucru normal și natural, este specialist într-un aparat pe care îl folosește, într-o tehnică pe care o aplică, într-o boală pe care o tratează. Pacienții noștri majoritari sunt cei cu vârste peste 70 de ani, au mai multe boli și ceea ce i se administrează pentru o boală poate să-i facă rău în altă boală. Și atunci cel care diagnostichează bolnavul și îl trimite apoi la alți specialiști trebuie să fie un om cu vedere laterală. Iar acesta este de regulă internistul. Cel puțin pentru ceea ce înseamnă zonă viscerală, internistul trebuie să fie integratorul.

– Și nu așa se întâmplă?
– Se întâmplă, dar nu totdeauna. Unele țări evoluate, cum este Elveția, nu mai au medici de familie, de exemplu. Au numai medici interniști. Filosofia lor este că orice om trebuie să aibă un medic internist, femeile să aibă și un ginecolog, iar copiii și un pediatru. Acestea sunt cele trei categorii de medici care trebuie să facă asistența, să zicem, primară. Nu cum e la noi, medicul de familie face și vaccinările, vede și copiii, femeile... Nu poți să ceri ca medicul de familie să se ocupe de la copii până la bătrâni, pentru că nu are cum sau se ocupă superficial. Și atunci, când medicul de familie are un caz mai dificil sau asociativ, ar trebui să-l trimită la internist, iar internistul, după aceea, să-l distribuie, dacă e cazul, la diverși specialiști.

– Vin și lectori din străinătate?
– Desigur. Avem o foarte bună colaborare cu colegii de la Mayo Clinic din SUA și vom avea lectori și de acolo. În total, români și străini vor fi peste 100 de lectori, de la care cei aproximativ 2.000 de participanți vor avea cu siguranță multe de învățat. Congresul acesta are ca prim obiectiv să permită accesul la ceea ce este nou unei mase cât mai mari de colegi.

– Apropo de nou, SRMI este membră a Federației europene de medicină internă (EFIM). Ce se mai întâmplă la nivel european în acest domeniu?
– Noi, ca societate profesională, participăm la multe activități ale EFIM. Nu am să mă refer la participarea română la congresul european de medicină internă, care este foarte bună întotdeauna, ci mai degrabă la faptul că la nivelul EFIM și al Comisiei europene de specialități medicale (CESM) s-a realizat programa de rezidențiat în medicina internă. Am participat direct, ca membru, într-un grup de șapte colegi din diverse țări europene și am realizat această programă de formare în medicina internă, care a și fost aprobată de EFIM și de CESM cu girul Comisiei Europene. A fost aprobată anul trecut și va fi aplicată progresiv în toate țările UE și, probabil, în afara ei.
 
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală