resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Găsirea unui post de specialist ține de noroc

Autor: Dr. Otilia REGUȘ-SESERMAN | 12 Ianuarie 2018
Dr. Ana-Maria Donose este medic specialist ATI la Spitalul Clinic Județean de Urgență Brașov. Până anul acesta a fost medic rezident la același spital și a avut noroc că s-a scos la concurs postul de specialist chiar în anul în care a terminat rezidențiatul. N-ar fi vrut să plece în privat, pentru că îi plac locul și oamenii cu care lucrează în prezent.

 

 

     – De ce ați ales să faceți medicină? De ce ATI?
     – Cred că, indiferent de locul unde alegi să profesezi, medicina este un domeniu special. Meseria de medic este una pe care mulți și-ar dori să o poată practica. Însă atunci când am ajuns să profesez cu adevărat mi-am dat seama cât este de grea, de solicitantă – atât fizic, cât și emoțional. Medicina este  versatilă, poate fi practicată la oraș, la sat sau în străinătate. Depinde doar de tine unde vrei să faci medicină. ATI mi-am ales pentru că m-a pasionat această specialitate încă din facultate. Îmi place să rezolv cazuri complicate și să acord o atenție deosebită pacientului.
     – De ce ați ales Brașovul? Care credeți că sunt avantajele aici față de alte orașe mai mari sau de Capitală?
     – La Brașov m-am născut, aici am absolvit Facultatea de Medicină și tot aici am făcut rezidențiatul în ATI. În vremea studenției, situația financiară nu mi-a permis întreținerea într-un centru universitar mai mare, cum sunt București sau Cluj. Am descoperit însă că orașele mai mici au și ele avantajele lor, cum ar fi faptul că aici sunt mai puțini medici decât în orașele mai mari sau în Capitală. Concurența este mai mică, poți pune mâna pe pacient și poți face tehnici mai mult decât în orașele mari. Noi putem face pe ATI aproape tot ce se face și în alte orașe mai mari. Desigur, nu vorbim despre circulație extracorporală, dar și aici putem face blocuri nervoase, hemofiltrare sau putem pune catetere peridurale, iar aparatura este de generație nouă.
    – Care sunt dezavantajele practicării ATI într-un oraș mic?
   – În primul rând faptul că accesul la cursuri de pregătire și lucrări este limitat. Suntem nevoiți să mergem în alte orașe dacă vrem să învățăm diverse tehnici. Noi pe ATI suntem interesați de cursuri de ecografie, de anestezie regională ecoghidată, de circulație extracorporală, dar spre nefericirea noastră, în Brașov nu se organizează cursuri de formare profesională. Un alt dezavantaj ar fi că uneori suntem limitați de faptul că aparatura necesară nu există pe celelalte secții conexe.
     – Aveți multe cazuri complicate în terapie intensivă la Brașov? Le puteți trata pe toate sau unele necesită transfer?
     – Pe secția de terapie intensivă sunt în general cele mai complicate cazuri din spital. Pacienții de la noi sunt în pericol de moarte. Patologia de care ne ocupăm este vastă, avem cazuri neurologice, cardiologice, nefrologice, de medicină internă, cazuri chirurgicale, intoxicații severe, arsuri. Întreaga echipă ATI (medici, asistente și infirmiere) se implică în tratarea cazurilor. În general, încercăm să limităm transferurile către centre su
Publicitate
perioare, mai ales că putem trata aici cele mai multe cazuri. Atunci când situația ne depășește, referitor la ceea ce putem face noi pe secție sau ceea ce pot face colegii de pe celelalte secții, îi trimitem la București.
     – Cât de des se întâmplă să fie nevoie să transferați pacienții la București și ce patologie au în general pacienții transferați?
     – La București trimitem cazurile care în Brașov nu pot beneficia de tratament de specialitate, respectiv insuficiența hepatică acută – pe care o întâlnim cel mai des în intoxicațiile cu ciuperci –, sau pacienții cu traumatisme severe ale coloanei vertebrale, care suferă un șoc spinal.
      – În ce procent influențează aparținătorii transferul unui pacient în centre mai mari?
      – N-aș putea spune. Noi permitem transferul oricui dorește, iar atunci când este nevoie, inițiem noi mutarea în centre unde pacienții pot fi mai bine tratați.
     – S-a expus recent pe rețelele de socializare problema unui medic care a terminat rezidențiatul în chirurgie plastică la Brașov, dar nu are loc de specialist la spital. V-a fost greu să vă găsiți loc de specialist? Ce alte opțiuni există dacă nu ai loc după ce termini rezidențiatul?
     – Am fost mulți rezidenți care ne-am confruntat cu această problemă, cu teama că la finalul anilor de rezidențiat nu vom avea unde profesa, că vom fi șomeri cu diplomă după mii de zile și sute de nopți petrecute în spital. Practicăm medicina din devotament, nu din obligație, dar nesiguranța locului de muncă este o problemă pentru noi toți. Spre deosebire de colegul meu, norocul a fost de partea mea anul trecut. În toamnă am susținut și am promovat examenul de specialitate, iar la sfârșitul anului am susținut examenul pentru post la Spitalul Județean Brașov. Dacă nu s-ar fi scos acest post, nu știu ce aș fi făcut. Cel mai probabil m-aș fi dus în privat, dar aș fi regretat locul și oamenii de la spital.
     – Cum împăcați profesia de specialist ATI cu timpul liber?
     – Destul de greu. Nu prea am timp liber. Mereu am ceva de făcut și niciodată nu termin, pentru că intervine altceva. Pe ATI se fac multe gărzi, iar noi la Brașov suntem destul de puțini medici, deci facem poate chiar mai multe gărzi decât în alte centre, pentru că trebuie să suplinim lipsa de personal. Și chiar și în zilele normale, când apare o urgență pe secție, nu poți pleca, trebuie să stai până stabilizezi pacientul.
     – Cât de mult au evoluat tehnicile în ATI în ultimii ani și cât de mult au evoluat la Brașov? Există tehnici pe care încă nu le faceți aici?
     – Tehnicile de monitorizare intraoperatorie au evoluat mult în ultimii ani. Indexul bispectral (BIS), coeficientul train-of-four (TOF) și end-tidal CO2 (etC02) sunt câteva exemple. Monitorizăm acești parametri în sălile de operație și la Brașov. Utilizăm și monitorizarea invazivă de tip Picco sau Vigileo, în cazurile de șoc septic sau în traumatisme severe. De aproximativ doi ani utilizăm aparatul de hemodiafiltrare, care este de mare ajutor la pacienții care necesită dializă și sunt cu instabilitate hemodinamică. În Brașov nu facem ECMO – oxigenare extracorporală arterio-venoasă cu membrană, procedură utilizată în secțiile de terapie intensivă din centrele mai mari.
     – Ce faceți cu pacienții pentru care nu există speranță de vindecare? Cum colaborați cu serviciile de îngrijiri paliative?
     – Din păcate, nu avem un serviciu de îngrijiri paliative în cadrul spitalului. Tot ce putem face noi pe secția de terapie intensivă este să le acordăm pacienților tratamentul de reechilibrare și menținere a funcțiilor vitale.

 

 
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală