resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Epidemiologia în slujba sănătății publice

Autor: Diana MĂRCULESCU | 1 Decembrie 2017

     În perioada 2–4 noiembrie a avut loc la București cea de-a X-a ediție a Conferinței naționale de microbiologie și epidemiologie, organizată sub egida Societății Române de Microbiologie. Îmbunătățirea metodelor de detecție rapidă a bacteriilor multirezistente, prevenția bolilor infecțioase și vaccinarea sunt doar câteva din temele abordate. Specialiști din domeniul microbiologiei, epidemiologiei, dar și reprezentanți ai Ministerului Sănătății au participat la sesiunile conferinței.

 

Profilul rezistenței la antibiotice

 

     Pe harta Europei, în anul 2015, România prezenta o proporție crescute de infecții cu Staphylococcus aureus meticilino rezistent (57,2%), Klebsiella pneumoniae rezistent la carbapeneme (24,7%), Pseudomonas aeruginosa (66%) și Acinetobacter baumanii (81%). Dr. Adriana Roșca (Timișoara) a vorbit despre profilul de rezistență a germenilor implicați în infecțiile asociate asistenței medicale, în special în secțiile de ATI (anestezie și terapie intensivă). Dr. Roșca a prezentat un studiu desfășurat în cadrul Spitalului Clinic Județean de Urgență „Pius Brînzeu” din Timișoara, în perioada 2015–2016. Studiul a urmărit determinarea incidenței reale a infecțiilor nosocomiale și identificarea germenilor responsabili, dar și a principalelor fenotipuri bacteriene circulante în cadrul secțiilor de ATI și neonatologie. Criteriul principal de includere în studiu a fost o perioadă a spitalizării mai mare de două zile. Rezultatele analizei statistice au evidențiat că în anul 2016 s-a înregistrat o incidență crescută a pneumoniei (16,65%) – la pacienții intubați – urmată de bacteriemie (12,92%) și infecțiile tractului urinar (2,99%). Principalii germeni identificați au fost Staphylococcus aureus,Klebsiella pneumoniae, Escherichia coli, Pseudomonas aeruginosa și Acinetobacter baumanii.
     Infecțiile nosocomiale constituie o problemă importantă de sănătate publică, reliefată de prevalența crescută a tulpinilor multirezistente, în special în cazul pacienților din ATI conectați la diferite dispozitive invazive.

 

Rezistența microbiană și infecțiile nosocomiale

 

     Studiul retrospectiv prezentat de dr. Roxana Șerban (Timișoara), desfășurat în perioada iulie – august, a inclus 40 de unități sanitare din țară. Principalele obiective ale acestuia au fost: estimarea prevalenței IAAM (infecții asociate asistenței medicale), a rezistenței microbiene și a utilizării antibioticelor. În același timp au fost urmărite: evaluarea procedurilor, diseminarea rezultatelor și furnizarea unui instrument standardizat, necesar îmbunătățirii calității serviciilor și siguranței pacientului. Pe parcursul studiului, datele pacienților au fost colectate prin intermediul unui formular standard.
     Analiza a fost efectuată doar pentru 19 din cele 40 de spitale care s-au încadrat în cerințele studiului. Numărul total al pacienților incluși în analiză a fost de 6.968. Dintre aceștia, 179 au prezentat IAAM (rata de incidență fiind de 2,57%). 41,7% primeau antibiotice, fie profilactic, fie pentru IAAM. Au fost evidențiate 300 de tulpini microbiene, cele mai întâlnite fiind cele de Staphylococcus aureus (14%) și Klebsiella pneumoniae (13%). Clostridium difficile a fost prezent în 16% din cazuri. Cele mai utilizate antibiotice au fost carbapenemele (30,7%), urmate de cefalosporinele de generația a treia (17%) și oxacilină (6,4%). Au fost prezenți următorii factori de risc: prezența cateterului venos periferic (67%), a sondei urinare (13%) și a cateterului venos central (3,7%). Dintre cele 179 de IAAM-uri identificate, în 72,6% din cazuri a fost identificată prezența unui dispozitiv medical înainte de debutul infecției. În 19% din cazuri a fost vorba de infecții ale plăgilor chirurgicale, 17,3% au fost pneumonii, 13% septicemii și 12% infecții urinare. Rezultatele studiului sunt extrem de importante datorită faptului că acestea reprezintă un prim pas în evaluarea supravegherii IAAM, a rezistenței microbiene și a utilizării antibioticelor.

 

IAAM, predictor al mortalității

 

     Conf. dr. Amanda Rădulescu a vorbit despre mortalitatea atribuibilă infecțiilor asociate asistenței medicale într-o secție de terapie intensivă. Un studiu observațional retrospectiv, desfășurat în perioada 2014-2016 la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase din Cluj-Napoca a evaluat asocierea dintre IAAM și mortalitate. Au fost incluse cazuri consecutive internate cel puțin șapte zile la terapie intensivă. Au fost analizați 351 de pacienți, cu o vârsta mediană de 68 de ani și cu o durată a internării în medie de 15 zile. Rata brută a deceselor a fost de 32,4% (114 cazuri). În rândul pacienților cu IAAM de gravitate variabilă (129), mortalitatea a fost de 44% (57 de pacienți). Riscul deceselor s-a asociat cu următorii parametri: vârsta de peste 60 de ani, IAAM, agenți vasoactivi și ventilația mecanică invazivă. Mortalitatea atribuibilă populațională pentru cea mai severă IAAM, pneumonia asociată ventilației mecanice cauzată de agenți patogeni majori, a fost de 30,8%. Nu s-a evidențiat creșterea mortalității în cazul unei spitalizări mai lungi de 14 sau 21 de zile, dar aceasta s-a corelat cu severitatea IAAM. Astfel că, privind rezultatele studiului putem deduce că IAAM din secțiile de terapie intensivă reprezintă un predictor important al mortalității, iar prelungirea spitalizării se asociază adesea cu creșterea riscului de infectare.

 

Managementul infecțiilor nosocomiale

 

     Conf. dr. Gabriel Adrian Popescu (București) a discutat despre rolul infecționistului în prevenția infecțiilor nosocomiale. Pacienții cu infecții asociate asistenței medicale sau cei considerați la risc, primesc antibiotice în mod excesiv. Conform datelor colectate de European Centre for Disease Prevention and Control (2012), 49,9% dintre pacienții internați în România au primit antibiotice. Acest lucru plasează România pe locul al doilea la consumul de antibiotice în Europa.
     Agenții etiologici responsabili de apariția infecțiilor nosocomiale pot fi: germeni
Publicitate
exogeni sau endogeni (colonizări preexistente) – în condițiile alterării apărării antiinfecțioase locale și/sau sistemice, erori de profilaxie preoperatorie etc. Lipsa diagnosticului etiologic favorizează administrarea excesivă de antibiotice. În cazul colonizărilor preexistente, tratamentul nu se justifică, deoarece nu aduce beneficii, ci dimpotrivă, favorizează selectarea bacteriilor rezistente la antibiotice.
     Modalitățile de abordare a problemei IAAM sunt variate, de la abordarea tehnică – un nucleu care derulează activități specifice – la cea organizațională – fiecare membru al personalului are atribuții în activitățile de prevenție a IAAM –, până la abordarea comportamentală – modificarea culturală – și importanța activității fiecărui individ pentru controlul IAAM.
     Gabriel Popescu a abordat și problemele legate de implicarea specialistului în boli infecțioase în îngrijirea pacientului cu IAAM. O primă problemă ar fi numărul insuficient de medici. Conform reglementărilor ministerului sănătății, în România ar fi necesari minimum 250 de infecționiști și aproape o sută de secții noi de boli infecțioase în spitalele multidisciplinare. O altă problemă este legată și de formarea inadecvată în perioada de rezidențiat.

 

Acoperirea vaccinală în România

 

     Prof. dr. Alexandru Rafila a vorbit despre evoluția epidemiei de rujeolă din România, în perioada 2016–2017. La nivel național, s-a observat că au existat zone unde acoperirea vaccinală nu depășea 20%. De asemenea, rata de mortalitate s-a dublat. S-a observat că multe dintre aceste decese au survenit în cazul copiilor cu comorbidități coexistente.
      La debutul epidemiei, primele cazuri înregistrate au avut ca etiologie infecția cu genotipul B3 al virusului rujeolic, care nu producea de obicei îmbolnăviri în țara noastră. Celelalte epidemii majore anterioare înregistrate în anii 2005 și 2012 au fost cele cu genotipul D4 al virusului. Au fost afectate în special grupurile populaționale fără acces la servicii medicale. Lipsa vaccinării sau vaccinarea incompletă a fost înregistrată la marea majoritate a cazurilor de rujeolă. Proporția acoperirii vaccinale în luna iulie în România se afla în jurul valorii de 50%. Cazurile de infecție rujeolică continuă să apară, iar problema încă nu este rezolvată. Măsurile generale sunt în primul rând cele legate de igienă, acestea determinând în același timp și prevenția altor boli.
     În ceea ce privește situația la nivel european, majoritatea țărilor Uniunii Europeane au înregistrat cazuri de rujeolă, cu câteva excepții (Norvegia, Letonia, Liechtenstein și Malta). În Italia, în ciuda faptului că a înregistrat câteva mii de cazuri de rujeolă, mortalitatea a fost mai mică de unu la 1.000.

 

Evitarea vaccinală și liberul arbitru

 

     Dr. Adriana Pistol (București) a discutat despre rezultatele unui studiu desfășurat în perioada iulie-august 2017 cu privire la ezitarea vaccinării. Epidemiile de rujeolă din România sunt mărturii ale existenței unor grupuri populaționale cu acoperire vaccinală suboptimală. Obiectivul principal al studiului a fost deschiderea unei perspective asupra barierelor de ordin individual, social și instituțional privind vaccinarea în rândul populației afectate de epidemia de rujeolă. Pentru desfășurarea studiului a fost necesară selectarea unui eșantion reprezentativ. A fost realizat și un chestionar telefonic individual. S-a constatat că cele mai multe persoane chestionate erau înscrise la un medic de familie (96%), fără mari diferențe între mediile de rezidență, etnii, venit sau nivel de educație. Pentru 83% din respondenți obținerea unei programări pentru vaccinare nu este dificilă, însă în rândul persoanelor de etnie romă s-a observat totuși o accesibilitate mai scăzută. O altă observație a studiului a fost și proporâoa mult mai mică în care populația de etnie romă a fost informată cu privire la data planificată pentru vaccinare, în comparație cu restul populației. 28% din respondenți nu au știut dacă pot exista efecte adverse, în cazul vaccinurilor, inclusiv cei cu studii superioare. Pentru 92% din respondenți principala sursă de informare este medicul de familie, în timp ce 27% se informează de pe internet, fără diferențe mari între mediile de rezidență.
     Studiul a arătat că doar 69% dintre cei chestionați au primit de la medicul de familie informații în ceea ce privește posibilele efecte adverse ale vaccinurilor. Deci, în prezent, majoritatea populației, indiferent de etnie, clasă socială sau educație sunt înscriși la un medic de familie. Acesta reprezintă principala sursă de informare în ceea ce privește vaccinarea, deși studiul prezentat a arătat că doar în 30% din cazuri medicul de familie oferă informațiile complete.

 

Supravegherea poliomielitei

 

     Dr. Teodora Solomon a discutat în cadrul congresului despre evaluarea indicațiilor de susținere a statutului de țară fără poliomielită în județele cu supraveghere de mediu, în perioada 2014–2017.
     Începând cu anul 2012, România este considerată de Organizația mondială a sănătății (OMS), o țară cu risc pentru importul de virusuri polio și de menținere a acestora în circulație. Pentru evaluarea gradului de risc și a statusului acestei infecții, OMS ține cont, printre altele, și de acoperirea vaccinală, calitatea supravegherii paraliziei acute flasce (PAF) și existența datelor despre enterovirusuri, prin supravegherea de mediu.
      A fost realizată analiza descriptivă a indicatorilor din perioada 2014–2017 pentru județele aflate la risc. OMS recomandă ca acoperirea cu vaccin antipoliomielitic inactivat să fie de minimum 90%, iar rata PAF să fie de minimum două cazuri la 100.000 de persoane cu vârsta sub 15 ani. Procentul de pozitivitate pentru enterovirusuri în supravegherea de mediu trebuie să fie peste 10%. Studiul a arătat că acoperirea vaccinală de peste 90% a fost atinsă pe parcursul celor trei ani urmăriți. Ratele anuale de raportare PAF pentru fiecare județ, în perioada studiată au avut un minim de 0 (Tulcea) și un maxim de 1,02/100.000 (Botoșani). Indicatorul supravegherii de mediu a depășit pragul de 10% pozitivitate pentru fiecare județ, principalele enterovirusuri serotipate fiind Coxsackie. În perioada analizată s-a observat că acoperirea vaccinală pentru componenta polio a fost în continuă scădere, supravegherea PAF este sub parametrii recomandați, iar supravegherea de mediu a atins recomandările OMS, astfel că se impune întărirea sistemelor de supraveghere pentru menținerea acestui statut.
 
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală