resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Evoluții în înțelegerea conexiunilor cardio-neurovasculare

Autor: Acad. Constantin POPA | 24 Noiembrie 2017

Constantin Popa conduce Clinica de neurologie din Institutul Național de Neurologie și Boli Neurovasculare București și este președintele Asociației Naționale Române de Stroke (AVC). Este membru titular al Academiei Române



     În prezent, nu se poate concepe o separare între bolile cardiovasculare și cele neurovasculare. Evoluția în cunoașterea accidentului vascular cerebral (AVC) a obligat comunitatea științifică la abordări diferite atât în bolile neurovasculare, cât și în cele cardiovasculare. Ultimul deceniu se remarcă prin evoluții semnificative în cunoașterea AVC. În SUA și Europa Occidentală, în principal din motive economice, se observă o scădere a mortalității și morbidității prin AVC, dar în cea mai mare parte a lumii asistăm în continuare la creșteri sau stagnări ale acestor indicatori.
    Componenta genetică în AVC și dezvoltarea din ce în ce mai importantă a intervențiilor terapeutice până la abordări de biologie celulară au deschis noi căi de cercetare și de elaborare din ce în ce mai exigentă a ghidurilor de practică medicală, ținându-se seama de individualitatea AVC de la o persoană la alta. Studiile epidemiologice au arătat că, în continuare, ateroscleroza reprezintă principala cauză de producere a AVC și, odată cu precizarea mai exactă a riscului global și a sindromului metabolic, se adaugă factori etiologici noi. Apropierea metodelor terapeutice utilizate în AVC de cele utilizate în cardiologie este din ce în ce mai mare și acest fapt reprezintă un motiv de optimism, deși invaliditatea prin AVC rămâne cea mai importantă cauză de invaliditate.
    În prezent, singurul tratament validat în acut este rtPA i.v., crescând cu 30% probabilitatea ca bolnavul să fie independent după trei luni de la AVC. Tratamentul rtPA este subutilizat, în parte pentru că neurologii încă exprimă o anumită teamă față de această terapie. Rezultatele studiilor ar trebui însă să încurajeze utilizarea mai largă a rtPA. În termeni de sănătate publică, cel mai important lucru este dezvoltarea unităților de urgențe neurovasculare de calitate. Această structurare este cu atât mai necesară cu cât alte terapii se vor impune și se vor dezvolta cu timpul, precum trombectomia mecanică sau tromboliza asistată prin ultrasunete. S-a impus deja în practica acestor unități de urgențe neurovascu
Publicitate
lare hemicraniectomia decompresivă în infarctele silviene maligne, ca și în alte infarcte cu risc de angajare.
    Terapeutica accidentelor ischemice cerebrale (AIC) – reperfuzia sau neuroprotecția – se bazează clasic pe conceptul de pe­numbră ischemică. Acest termen desemnează schematic o leziune cu risc de infarct cerebral. Viitorul acestei zone este imprevizibil și depinde, înainte de toate, de restaurarea precoce a perfuziei cerebrale, limitând astfel consecințele proceselor ischemice (oxidative, inflamație, apoptoză etc.). Evoluția penumbrei este influențată de diferiți factori: eterogenitatea AVC, locul ocluziei arteriale, rolul circulației colaterale, toleranța la ischemie în raport cu țesutul considerat (substanța albă vs. substanța cenușie), acestea variind de la un individ la altul și de la o regiune la alta, factorii genetici, nivelul expresiei genelor implicate în ischemia cerebrală etc.
     Contextul terapeutic actual al AIC implică o evaluare în timp real a zonei de risc. Definiția imediată a unui profil fiziopatologic de ischemie cerebrală este de natură să conducă la indicații terapeutice, începând cu clasica fereastră temporală. Odată cu înțelegerea hemodinamică a penumbrei, se desenează o concepție moleculară care se bazează pe noile metode utilizate în IRM.
     Penumbra ischemică este definită în prezent ca o zonă funcțională, constituind o țintă pentru agenții terapeutici de reperfuzie și/sau neuroprotecție. Această definiție este cu atât mai pragmatică cu cât diferitele metode imagistice (PET-CT, IRM de perfuzie/difuzie) n-au permis găsirea pragului de ischemie corespunzător definiției originale. Definiția penumbrei depinde de mijlocele utilizate. Identificarea zonei de risc este un argument care pledează pentru o acțiune terapeutică energică. În ciuda controverselor, IRM rămâne metoda cea mai pragmatică.
     Relația dintre fenomenele de insuficiență cardiacă și AVC și invers nu poate fi înțeleasă fără a ține seama de relația dintre cord și creier. Suntem în fața unei mari probleme. Vom ști mai bine ce rol are lobul insular, hipotalamusul și alte structuri cerebrale asupra sistemului autonom cardiac, dar mai puțin ce influență are insuficiența debitului sangvin cerebral (DSC) de cauză cardiacă în ceea ce privește autoreglarea circulației cerebrale.
    Acestea ar putea fi elemente de raționament în cercetare și în practica neurovasculară și cardiovasculară, evitându-se mai sigur efectele secundare ale diferitelor terapii, în sensul diminuării suferinței cardiace care are multiple mecanisme și pe care ghidurile nu reușesc să le integreze încă. Chiar ideea medicinei personalizate în domeniul cardio- și neurovascular nu a ajuns încă la rezultate satisfăcătoare. Din acest motiv, volumul de față, care cuprinde experiența specialiștilor, este de mare utilitate.
     Din păcate, pro­gresele tehnologiei actuale, cunoașterea mai bună a componentei genetice, nu pot înlocui măsurile de prevenție primară și secundară, atât de precare în toată lumea, ca și insuficiența bazelor științifice și metodologice în recuperarea specifică: neurologică și cardiologică.
 
 
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală