resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment


| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Proiectele de cercetare – cheia succesului în psihoneuroendocrinologie

Autor: Dr. Roxana DUMITRIU | 29 Septembrie 2017

Psihoneuroendocrinologia reprezintă domeniul care se ocupă de studiul relației dintre sistemul endocrin și celula nervoasă și răsunetul acestei relații asupra comportamentului uman. Societatea Română de PsihoNeuroEndocrinologie (RPNES), fondată acum mai bine de jumătate de secol prin contribuția hotărâtoare a prof. dr. Mihail Coculescu organizează anual simpozioane, iar anul acesta a fost ales orașul Iași pentru a găzdui manifestarea științifică, în perioada 4–6 octombrie. Este al XXI-lea Simpozion național de psihoneuroendocrinologie, organizat în parteneriat cu Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași. Despre temele simpozionului de anul acesta, importanța ghidurilor în practica medicală, a programelor de cercetare și interdisciplinaritate am vorbit cu prof. dr. Corin Badiu, președintele executiv al RPNES, medic primar endocrinologie, diabet zaharat, nutriție și boli metabolice și membru titular al Academiei de Științe Medicale.



    – Pornind de la tema simpozionului de anul acesta, „Între ghiduri și terapie personalizată în patologia psihoneuroendocrină”, cât de importante sunt ghidurile în diagnostic și orientare terapeutică și cum iau ele naștere?
    – Sunt din ce în ce mai multe centre care fac studii. Studiile sunt centralizate și astfel se formează o expertiză, următorul pas fiind publicarea metaanalizelor. Toate acestea puse la un loc creează un cumul de experiență medicală care este imposibil de realizat de un singur medic. Ghidurile cuprind recomandări, iar cunoașterea lor reprezintă un element fundamental pentru orice specialist. Un alt element este rapiditatea cunoașterii. Unii ajung să le cunoască mai repede, alții mai târziu, iar acest lucru creează diferențe în capacitatea de diagnosticare.

 

     – Cât de importante sunt rețelele de specialiști în managementul tumorilor neuroendocrine și al bolilor rare?
    – Societatea de PsihoNeuroEndocrinologie încearcă să stimuleze și rețelele de specialiști. Nu doar într-un centru terțiar sau într-un centru universitar mare, cum este de altfel și Universitatea „Grigore T. Popa” sau Institutul Național de Endocrinologie se poate pune diagnosticul de tumoră neuroendocrină sau de boală rară. Ar trebui ca fiecare să fie capabil să suspecteze o astfel de boală și să dea o recomandare de evaluare. Această atitudine este de fapt cheia succesului în rețelele de excelență. Prin toate întâlnirile profesionale organizate fie de Societatea Română de Endocrinologie sau cea de Psihoneuroendocrinologie ori de alte societăți profesionale, încercăm să transmitem mesajul interdisciplinarității. Nimeni nu poate cunoaște perfect toate bolile, iar anumite resurse de diagnostic pot lipsi în anumite centre. În nicio țară europeană nu există resurse complete pentru diagnosticul tuturor bolilor rare. Performanța rezultă dintr-o supraspecializare, aceasta asigurând și un raport cost-eficiență foarte bun. Astfel, procedurile avansate de diagnostic, mai ales molecular sau genetic, pot fi grupate în cadrul anumitor centre. Dar acest lucru presupune costuri pentru elaborarea unor metode specifice de diagnostic. Odată ce au fost stabilite aceste metode, de exemplu pentru o testare genetică, probele recoltate de la pacienți în centrele regionale de endocrinologie (de exemplu, pentru mutaţia ret, incriminată în cancerul medular tiroidian în sindromul de neoplazie endocrină multiplă tip 2) pot fi trimise către aceste unități. De exemplu, probele pot fi analizate în cadrul Institutului Naţional de Endocrinologie „C. I. Parhon” fără ca prezența pacientului să fie obligatorie. Este suficient să fie trimisă o probă de sânge sau ADN (foarte stabil), transportate în condiții de siguranță.

 

     – În prezent, investigațiile realizate pentru diagnosticul tumorilor neuroendocrine sunt decontate de Casa Națională de Asigurări?
    – În momentul acesta nu. Toate investigațiile realizate pentru diagnosticul tumorilor neuroendocrine în cadrul Institutului Național de Endocrinologie „C. I. Parhon” sunt realizate în cadrul programelor de cercetare ale laboratorului de endocrinologie moleculară, celulară și structurală, care a fost dat în funcțiune în martie 2016. Laboratorul dispune atât de echipamente, o tehnologie avansată, cât și de oameni foarte valoroși care au fost recent angajați (medici, biologi, biofizicieni, geneticieni, chimiști). De altfel, în Societatea Română de PsihoNeuroEndocrinologie nu există ca membri doar medici, ci și o mulțime de alți specialiști care asigură performanța.

 

     – În afară de Institutul Național de Endocrinologie „C. I. Parhon”, există și ale centre care pot realiza diagnosticul acestor patologii?
    – Da, sunt și alte centre. Sunt colegi de la Cluj care lucrează în special în domeniul tulburărilor de diferențiere sexuală sau al patologiei tulburărilor de steroidogeneză, dar există și alte centre care au încercat să dezvolte diverse segmente de diagnostic molecular.
 
    – Ce ne lipsește să ne aliniem la standardele internaționale?
   – Resursele tehnologice au fost îndeplinite, în mare parte. Sunt foarte multe centre care au echipamente performante, reactivi (în mare parte aceștia rezultând din proiecte de cercet
Publicitate
are). Pentru a avea consumabile, trebuie să aplicăm pentru proiecte de cercetare și să le câștigăm. Oameni există și asta este foarte important, cea mai importantă resursă fiind legată de expertiza profesională. Sunt oameni care știu să aplice protocoale de diagnostic. Dar în afară de oameni, ar trebui să mai existe și o atitudine pozitivă și un acord global de colaborare care să permită utilizarea eficientă a resurselor. Dacă vom merge pe ideea că „este pacientul meu și nu transmit anumite date către ceilalți colegi pentru că mi-e teamă că datele vor fi preluate sau publicate de ei fără autorizarea mea”, cred că nimeni nu are de câștigat. Soluția pentru a fi eficienți este reprezentată de înființarea unor centre de diagnostic și alocarea unui grup de patologii fiecărui centru. Avem suficient câmp de dezvoltare, fiecare are libertatea să-și aleagă un domeniu. În acest sens, noi am creat la nivelul Societății Române de Endocrinologie grupurile de lucru, fiecare ocupându-se de un segment. Performanța rezultă în urma colaborării echipei interdisciplinare și din completarea activității clinice cu cercetarea.

 

    – Cum gestionați impactul psihologic al unui pacient diagnosticat cu o boală rară?
    – Avem o abordare care include comunitatea pacienților. Societatea noastră încearcă să catalizeze apariția acestor grupuri de pacienți cu boli rare, pentru că întotdeauna perspectiva pacientului va fi diferită de cea a profesionistului din domeniul medical. Pacienții au o perspectivă pragmatică, care reflectă experiența personală, începând cu momentul în care a fost suspicionat de o bolă rară și până în momentul în care și-a găsit clar diagnosticul și tratamentul specific. Este câteodată un drum lung, iar uneori evoluția bolii poate fi ireversibilă. În afară de aceste grupuri, indiferent de gravitatea bolii, este important să transmitem pacientului mesajul că îi suntem alături. Există și atitudini ale medicului care generează neliniștea pacientului. Faptul că un pacient cere o a doua opinie, apoi nu mai îndrăznește să se întoarcă la primul medic. Dacă am comunica, am putea găsi soluții terapeutice mai bune.

 

    – Ce ne pregătiți la simpozionul de anul acesta?
    – Avem invitați speciali, speakeri internaționali. Din Grecia va veni prof. dr. George Mastorakos, care are o afinitate pentru endocrinologia ginecologică și va prezenta rolul stresului în sarcină și influențe epigenetice. Despre ghiduri și terapie personalizată în chirurgia metabolică va vorbi prof. dr. Simona Fica, într-o expunere a argumentelor pro și contra chirurgiei bariatrice în obezitatea pediatrică. Aici este un domeniu de controversă, care ne interesează. Pe de-o parte sunt ghiduri, pe de altă parte sunt zone de controversă. Psihoterapia în tulburările alimentației este un alt subiect, fie că este vorba de un pacient care nu mănâncă și are anorexie nervoasă, fie că mănâncă foarte mult și are bulimie. Va fi abordat și un subiect despre dificultățile de management în afectarea transportorilor de hormoni tiroidieni și importanța intervenției psihologului în aceste cazuri. Conf. dr. Iulian Velea (Timișoara) va prezenta terapia cu pompe de insulină la copiii cu diabet zaharat tip 1. Imagistica în bolile endocrine rare va fi prezentată de coordonatoarea departamentului de imagistică din cadrul Instutului Național de Endocrinologie „C. I. Parhon” – dr. Anda Dumitrașcu.

 

    – Care ar fi sesiunile-cheie, esențiale pentru toți participanții prezenți?
    – Prof. dr. Constantine Stratakis, o mare personalitate din genetica endocrină va prezenta actualități în tumorile asociate cu defecte de succinat de hidrogenază. De asemenea, vor fi prezentate și afecțiunile neuropsihice asociate cu sindromul Cushing. Exemplele pot continua, în cadrul simpozionului existând și o sesiune dedicată tiroidei. Va fi prezent și autorul ghidurilor pentru hipertensiune arterială catecolaminică, publicate în toate revistele științifice de vârf. Aceste personalități sunt vechi colaboratori ai Societății de PsihoNeuroEndocrinologie.
    Și psihiatrii au o sesiune specială, dedicată oxitocinei, hormonul care acționează pe uter și pe celulele din canalele galactofore, dar cu o acțiune foarte importantă și la nivel cerebral, fiind considerat un hormon al afectivității, cu implicații importante în sănătatea mintală. Vor fi prezentate și date din cadrul unor programe europene de cercetare în care am fost parteneri. Rezultatele proiectului Medigen care evaluează insulinorezistența și sindromul metabolic la populațiile din bazinul mediteranean și regiunea Mării Negre, incluzând Franța, Italia, Spania, dar și România vor fi prezentate de prof. dr. Florin Grigorescu (Montpellier).

 

    Care sunt obiectivele viitoare ale Societății Române de Psihoneuroendocrinologie?
   – Este foarte important să menținem această linie de interdisciplinaritate și să dezvoltăm proiecte de cercetare comune. Este foarte important să ne întâlnim o dată pe an și să povestim diverse lucruri, dar între întâlnirile noastre ar trebui să avem activitate pe grupuri de lucru și proiecte de cercetare comună. Și aceste lucruri deja se întâmplă. Anul trecut am avut o manifestare comună. Societatea Română de Endocrinologie și cea de PsihoNeuroEndocrinologie au avut un congres comun, lucru care nu s-a mai întâmplat. Am vrut să dovedim capacitatea noastră de a fi unitari, iar elementul fundamental al societății este interdisciplinaritatea. La aceste manifestări științifice vin și neurochirurgi, neurologi, psihiatri, psihologi și geneticieni, biologi etc. Puterea endocrinologului stă într-un laborator bun. Foarte multe patologii sunt subclinice, moment în care clinicianul depinde de rezultatele analizelor. Clinic, pacientul pare sănătos, dar de fapt ascunde o boală. De aceea, colaborarea între specialiști este esențială.

 

 



 
 
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală