resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment


| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Cum să fii sănătos

Autor: Prof. dr. Gabriel M. GURMAN | 1 Septembrie 2017
     În țara mea, ori de câte ori o exprimare e suficient de succintă și în același timp comprehensivă, se spune că ai declamat Biblia în timp ce te sprijineai doar pe un singur picior! Cu alte cuvinte, ai reușit să extragi esențialul din poveste într-un timp extrem de scurt. Aceasta e senzația pe care mi-a oferit-o citirea pasajului alăturat, semnat de un medic american care a încercat în volumul „Casa Domnului” (House of God), cunoscut în toată lumea, să satirizeze într-o formă cinică împinsă la extrem sistemul medical american din ultimele decenii ale secolului trecut. Sarcasmul scriitorului e prezent aproape în fiecare pagină, lipsa de etică și goana după bani sunt două din cele mai atacate subiecte. Cu greu găsești în acest volum elemente pozitive ce ar fi trebuit amintite, deși medicina americană, atunci ca și acum, poate reprezenta pentru mulți un model demn de copiat.
     La mulți ani după apariția cărții, într-unul din interviurile oferite presei, Shem (pe numele său adevărat Stephen Bergman), cinicul medic și scriitor, reușește să-și inhibe tendința de a lua totul în râs și de a căuta pete în soarele propriei sale meserii, iar produsul acestui efort e, printre altele, paragraful alăturat.
     Am stat la îndoială dacă e cazul să mă ocup de subiectul tratat de Shem-Bergman, nu pentru că aș îndrăzni a-i pune la îndoială importanța, ci pentru că am mai avut ocazia în acești ultimi ani să tratez aproape fiecare din preceptele expuse mai sus și să ofer de fiecare dată cititorului chintesența acestor sfaturi pe cât de elementare, pe atât de vitale pentru sănătatea individului. Ceea ce m-a convins să mă reîntorc, într-o bună măsură, la unele dintre subiectele deja tratate e faptul că ultimele cifre și articole apărute în presa medicală nu prezintă nimic încurajator sau optimist: societatea modernă suferă din ce în ce mai mult de pe urma nerespectării preceptelor legate de menținerea unei stări de sănătate normale, de parcă ziua de azi și plăcerile pe care individul și le poate oferi pe loc estompează complet grija zilei de mâine. Cunoscutul poet latin Horațiu exprimase această pseudocultură a existenței vremelnice: carpe diem. De la sine înțeles, realitatea contemporană e complet alta. Individul mileniului al treilea nu se comportă în viața de toate zilele de parcă ziua de mâine e pusă sub semnul întrebării. El întocmește proiecte pe timp îndelungat și acționează într-o manieră care să ofere cele mai multe șanse succesului propriilor sale planuri.
     De aceea, pare surprinzător faptul că cetățeanul lumii civilizate de azi investește o activitate mintală remarcabilă pentru, să zicem, asigurarea materială a zilei de mâine, conform proverbului care cere să strângi bani albi pentru zile negre, dar ignoră, uneori cu desăvârșire, acele aspecte ale existenței sale care îi pot asigura o șansă clară de a continua să trăiască, evitând surprizele neplăcute ale sorții.
     Ca de obicei, mă pregătesc să primesc riposta de rigoare. Cinicii vor reacționa aducând dublul argument care ar putea anula ideea de mai sus. Primul se referă la moștenirea genetică de care nu ne putem atinge și pe care n-o putem modifica (deși în ultimii ani se vorbește despre tehnologia genetică care are drept scop schimbarea bagajului primit de la strămoși). Partea a doua a argumentului va aduce în discuție rolul șansei și al întâmplării în viața fiecăruia dintre noi. Răspunsul pare a veni de la sine. Ce nu se poate corecta trebuie pus deoparte. Ceea ce nu depinde de noi nu prezintă mare importanță. Dar restul, toate cele amintite de Shem în paragraful alăturat, trebuie luate în mod serios în considerare.
     Aproximativ 50% din cetățenii adulți ai Statelor Unite sunt obezi și mai bine de jumătate din ei suferă de diabet zaharat. Cel puțin un sfert din populația adultă a globului suferă de ceea ce noi numim sindrom metabolic (obezitate, hipertensiune, hiperglicemie, hipertrigliceridemie, și HDL-colesterol deasupra limitei normale). În SUA, proporția ajunge la 34%.
     Nouă din zece bolnavi de neoplasm pulmonar sunt sau au fost fumători inveterați. În ciuda a ceea ce se crede, trabucul sau pipa nu schimbă cu nimic situația. Bineînțeles, noi, medicii, nu putem face abstracție de celelalte efecte extrem de nocive ale tabagismului: insuficiența respiratorie obstructivă cronică, insuficiența coronariană, arterita etc. În Israel, proporția fumătorilor în rândul tinerilor e în permanentă creștere, serviciul militar oferind un mediu propice pentru a te dedica acestui viciu, la care se adaugă stresul de fiecare zi, provocat de situația militară de la granițele țării.
     Dezvoltarea incredibilă a tehnologiei computerizate din ultimele decenii a dus la semnificativa creștere a proporției populației sedentare. Ore în șir petrecute în fața calculatorului, urmate de cele în care individul „se destinde” urmărind un program de televiziune au ca urmare reducerea la minimum nu numai a importanței activității fizice în orarul zilnic, dar și a perioadei de somn. Absența din programul zilnic a activității fizice are consecințe din cele mai grave. Studii epidemiologice indică legătura semnificativă dintre viața sedentară și mortalitatea în rândul populației adult
Publicitate
e. Din contră, o activitate fizică regulată și controlată are un efect pozitiv dovedit. Adaosul constant al unui efort fizic de 1 MET (echivalent metabolic, egal cu 1 calorie/kg/oră) duce la scăderea mortalității generale cu 13%. Pentru cei care obișnuiesc în mod constant să „ardă” cel puțin de trei-patru ori pe săptămână 7 MET, adică 500 de calorii într-o oră pentru individul cântărind 70 kg, mortalitatea generală pe termen lung scade cu cel puțin 50%, în comparație cu cei care consumă în același ritm săptămânal doar mai puțin de 5 MET.
     Nu mă voi întoarce la datele publicate de organizațiile internaționale privitor la influența nefastă a consumului exagerat de băuturi alcoolice. Aș dori doar să aduc anumite cifre legate de consumul de alcool și accidentele de circulație. Pericolul fatal e prezent mai ales în ceea ce privește populația tânără, până la vârsta de 20 de ani. În această grupă de vârstă, aproximativ o treime din decesele provocate de accidentele de circulație au ca explicație conducerea vehiculului sub influența alcoolului, chiar la o concentrație sanguină de 100 mg/l. În 2010, în Statele Unite, aproximativ 10.000 de persoane au fost ucise în accidente de circulație provocate de alcool.
     O alimentație prea bogată în glucide și lipide, chiar dacă nu provoacă obezitate (semn evident de alimentație eronată), poate duce la apariția afecțiunilor cardiovasculare. Semnificația acestui efect negativ rezidă în faptul că axioma după care individul slab e ferit de patologie cardiovasculară este inexactă. Spațiul alocat rubricii nu-mi permite să discut alte două serioase tare ale vieții contemporanilor mei, anume dependența de droguri și influența negativă a stresului, în special cel profesional, un domeniu de care m-am ocupat în mod special în ultimii ani înainte de retragerea la pensie. Dar nu voi încheia aceste rânduri fără a încerca a prezenta foarte pe scurt sugestiile oferite de literatură pentru asigurarea unei vieți mai lungi și mai sănătoase.
     Până acum, aproape toate materialele publicate la această rubrică aveau menirea de a aduce la cunoștința confraților mei cititori de limbă română informații (recunosc, multe dintre ele prea bine cunoscute) care pot folosi fie în activitatea lor zilnică de tămăduitori, fie într-o mai bună organizare a serviciilor medicale moderne. De această dată, ținta mea e, printre altele, sănătatea colegilor mei români cu care vin în contact de mai multe ori pe an, în frecventele mele vizite în țara de baștină. Sunt convins că aspectele cu care mă întâlnesc cu aceste ocazii se aseamănă foarte mult cu ceea ce oricine poate observa în instituțiile medicale și la congrese organizate pe tot mapamondul: un procent crescând de medici obezi, mari fumători și distanțați ani-lumină de obiceiul unei activități fizice susținute. Să faci ce zice popa și nu ce face popa! Acest dicton mi-e viu în minte și el se referă, printre altele, la medicul care-și sfătuiește pacientul să înceteze a fuma, ca în prima pauză confratele nostru să iasă din cabinet și, pe o terasă ascunsă de privirile tuturor, să aprindă o țigară.
     La tarele obiceiurilor noastre, ale medicilor, de ale căror efecte negative suntem conștienți, se referea în urmă cu ani Mark Roizen, unul dintre cei mai cunoscuți medici americani, cel care a condus comitetul științific al FDA, specialist în anestezie și medicină internă și fondatorul site-ului RealAge.com, o organizație care are ca scop încurajarea populației de a maximiza starea de sănătate prin acțiuni de prevenire a celor mai cunoscute maladii. Îmi voi permite să enumăr aici cele zece „porunci” inițiate de Mark Roizen în urmă cu mai bine de un sfert de secol, fiecare dintre ele concentrând în numai câteva cuvinte esența măsurilor ce trebuie luate pentru a evita riscul unor afecțiuni de cele mai multe ori fatale: 1. alimentație bogată în vitamine; 2. regim dietetic conținând lipide nesaturate, calorii calculate și fără gustări între mese, păstrând nivelul IMC sub 25; 3. doar una până la două băuturi alcoolice pe zi și nimic mai mult; 4. evitarea poluării atmosferice, pe cât se poate; 5. atenție sporită la volan și obligativitatea folosirii centurii de siguranță; 6. asigurarea somnului nocturn de cel puțin șase ore (dar nu mai mult de nouă); 7. o viață socială activă, cerc de prieteni, voie bună și permanentă predispoziție pentru un râs sănătos; 8. interzicerea completă a fumatului; 9. o permanentă grijă de a reduce stresul zilnic; 10. o viață condusă, din punct de vedere financiar, sub nivelul venitului lunar.
     La cele zece recomandări de mai sus aș adăuga încă una, având originea în studiile de care aminteam mai sus și în sfaturile oferite de zeci de ani de profesorul George Litarczek, fondatorul specialității ATI în România. E vorba de activitatea fizică. Experții indică efectul pozitiv de necontestat al unei plimbări de 30 de minute cinci zile pe săptămână, sau 20 de minute de fugă (jogging) trei zile pe săptămână. Pentru o asemenea activitate nu e nevoie nici de talent și nici de echipament special.
     Oare câți „adversari” mi-am creat amintind colegilor mei o sumedenie de amănunte pe care le cunoșteau de mult și pe care încearcă să le ignore? Personal, sunt mai interesat de acei cititori pe care rândurile mele îi vor pune pe gânduri. Și nu am niciun dubiu că vor fi și din aceștia.
 
 

„Medicina e parte integrantă din viața noastră și nu invers. De aceea e nevoie de a lua în serios sfaturile ei: ai grijă de starea sănătății tale din punct de vedere fizic, moțional și spiritual. Observă-ți îndeaproape dieta și asigură-te de un somn liniștitor, include activitatea fizică în programul tău zilnic, ingerează doar cantități moderate de alcool, nu fuma și nu deveni dependent de droguri. Nu te preface a fi sănătos, du-te la doctor ori de câte ori nu te simți bine.”
(Samuel Shem, n. 1944)

 


 

 
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală