resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment

MedicHub

| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Volumul total renal și TC cu absorbție duală

Autor: Dr. Otilia REGUȘ-SESERMAN | 18 August 2017
     Cea mai frecventă cauză ereditară a bolii cronice renale este boala polichistică renală autozomal dominantă, având răsunet multisistemic și progresând în 50% din cazuri către insuficiență renală cronică terminală. Ca în orice domeniu medical, în domeniul bolii polichistice renale apar în permanență noi strategii terapeutice și metode de investigație, motiv pentru care medicii interesați trebuie să își reactualizeze permanent cunoștințele în acest domeniu.
     Cartea Actualități în boala polichistică renală autozomal dominantă, apărută recent la editura Etna, sistematizează toate aceste noutăți, prezentându-le cititorilor într-un mod ușor de înțeles și însoțit de ilustrații edificatoare. Autoarea, conf. dr. Liliana Tuță, subliniază faptul că îngrijirea pacienților cu boală renală polichistică este complexă și necesită, pe lângă un diagnostic și un tratament simptomatic corect, și consiliere psihologică și sfat genetic.
     Fiziopatologia foarte interesantă a bolii este descrisă în primele pagini ale cărții, din care aflăm că doar 1 până la 5% din tubii renali se transformă chistic. Procentul este mic, însă tubii chistici induc dilatarea tubilor adiacenți, defectul progresând până la stadiul final de boală ren
Publicitate
ală cronică terminală. Defectul se află, de fapt, la nivelul genelor (PKD 1 și PKD 2) care codifică policistinele 1 și 2, proteine implicate în monitorizarea interacțiunii intercelulare. Genele defecte sunt responsabile de dispariția inhibiției de contact la nivelul celulelor epiteliului tubular, celule care proliferează și secretă lichid, formând chisturi. Creșterea chisturilor are efect compresiv asupra vascularizației renale, ducând la ischemie tisulară.
     În capitolul referitor la diagnosticul bolii polichistice renale autozomal dominante, aflăm că simptomatologia bolii este în general săracă și nespecifică, iar unele chisturi complicate hemoragic sau septic pot ridica diagnostice diferențiale cu tumorile renale. Durerea este cel mai des întâlnit simptom, în procente de 45 până la 60% din cazuri, fiind percepută ca o senzație de disconfort, dar putând evolua către colică renală. Alte simptome sunt nefromegalia, hematuria macroscopică, hipertensiunea arterială, infecțiile și litiaza urinară.
     În ceea ce privește diagnosticul imagistic, aflăm că tomografia computerizată cu absorbție duală facilitează diferențierea calculilor de acid uric de cei cu conținut calcic. Volumul total renal măsurat prin IRM mai mare de 1.500 ml este un indicator puternic al declinului ratei de filtrare glomerulară. IRM este de preferat în cazul pacienților la care există suspiciunea hemoragiilor intrachistice. Un predictor mai puternic al declinului funcției renale este volumul renal ajustat la înălțimea pacientului.
     Managementul bolii chistice renale autozomal dominante include tratamentul hipertensiunii arteriale, al durerii în flanc, al hemoragiei intrachistice și hematuriei macroscopice, precum și al litiazei și infecției intrachistice. Transplantul renal are o evoluție favorabilă, în special dacă este bilateral. Ca noi strategii terapeutice, sunt descrise tratamentele cu antagoniști ai receptorilor de vasopresină, cu analogi de somatostatină, cu inhibitori de mTOR.

 

 

 

Liliana Ana Tuță – Actualități în boala polichistică renală autozomal dominantă. Editura Etna. București, 2017

 
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală