resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment


| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Piatra din casa TVR

Autor: Candid STOICA | 4 August 2017
     În ciuda ploilor intermitente, Teatrul tv în aer liber de la TVR și-a continuat activitatea de vară într-unul din studiouri, cu o producție proprie: „Piatra din casă”. Spectacolul, regizat de Constantin Dicu, încearcă să lege elementele a două piese – „Piatra din casă” de V. Alecsandri și „Trei crai de la Răsărit” de B. P. Hașdeu – cu aceeași tematică: strădania ridicolă a unor părinți avuți de a mărita o tânără odraslă. „Of, of, of! Ce supărare/De-a avea o fată mare!/Te silești/Ca s-o crești/Și-apoi trebui să pornești/La vânat/Prin cel sat/Ca să-i cauți un bărbat”, se vaită mama fetei într-un cântecel pe muzica lui Flechtenmacher.
     Vasile Alecsandri, unul din întemeietorii literaturii române a scris, într-o jumătate de secol, peste 50 de piese de teatru, nouă comedii, 14 cântecele comice, patru operete, trei vodeviluri, un dialog politic, trei scenete, două farse de carnaval, o feerie, șase drame și este creatorul unui personaj fabulos: Coana Chirița, personificarea moșieresei de țară, incultă și grosolană, care vrea să pară o aristocrată educată.
     Alecsandri a exersat cu virtuozitate caligrafia acidă a teatrului înaintea lui Caragiale, reușind să ridiculizeze o întreagă societate aflată în convulsiile transformărilor, prin exploatarea resurselor cunoscute ale comicului de situații și limbaj. Astfel, a creat, treptat, un tip special de comedie de caracter și moravuri, care surprinde plăcut astăzi, comedia de situații și de limbaj și, mai ales, o colecție colorată de personaje identificate caracterologic prin nume. Într-o literatură sufocată de traduceri și adaptări, Alecsandri reușea să dea teatrului specific, rigoare și tonalitate. Comediile-vodevil aveau în anii ’40–’50 ai secolului al 19-lea multă trecere la public. Murea lent o lume, cea fanariotă, se năștea o alta, burghezia, care cu greu abandona vechile obiceiuri. Acest gen de piesă comică, în care cupletele și refrenele punctau atmosfera și caracterele, era preferată și pregătea terenul marilor creații dramatice.
     Vasile Alecsandri a avut o viață tumultuoasă, participând la mai toate evenimentele care au dus la înfăptuirea unirii celor două țări românești. A fost revoluționar, expulzat, ministru, director de teatru, academician, a cunoscut marea iubire dar și marea durere, a fost omagiat cu mai toate onorurile ce se pot oferi unui mare creator și a murit în plină glorie.
     Constantin Dicu (absolvent IATC, promoția ʼ73 la profesorul I. Șahighian), un vechi și valoros regizor al teatrului tv care a regizat sute de piese, realizând o performanță poate unică: aceea de
Publicitate
a aduce actori români de o anumită vârstă să joace în piesele din repertoriul tv. A întrebuințat mai toată pleiada de mari actori ai vremi, în același timp lansând zeci de tineri încă necunoscuți. Acum a reușit să facă o distribuție destul de potrivită, formată din redactori și realizatori tv, care au și răspuns solicitărilor regizorului: Corina Dănilă, Carmen Movileanu, Demeter András, Mihai Răzuș, Mihai Melinescu, Gabriela Valentir, Tudor Furdui, Claudia Nicolau, Cătălin Mireuță, Sever Bârzan, Bogdan Ghițulescu. Ei întruchipează exact ceea ce trebuie pentru rolurile din cele două comedioare, jucând ca niște actori la început de carieră, deși unii dintre ei au destule roluri la activ.
     Corina Dănilă este o adevărată vedetă tv, după rolurile din mai multe telenovele, și nu are probleme de a o întruchipa pe tânăra Marghiolița, oferindu-i acesteia naivitate, dulceață în glas și grația tinereții. Cine a văzut-o pe Carmen Movileanu în tinerețe, aproape că nu o poate recunoaște aici interpretând cu dezinvoltură și aplomb rolul mamei „Pietrei din casă”. Și Tudor Furdui se descurcă binișor în rolul unui îndrăgostit lulea, ca și Mihai Răzuș în cel al comisului Pâlciu, jucând cu haz prostia și încrâncenarea acestuia în vechile obiceiuri. Foarte exact și deosebit de matur este Bogdan Ghițulescu, într-un rol de mitocan sadea (tatăl Marghioliței) ca și Claudia Nicolau, în rol de pețitoare. Iar Cătălin Mireuță încearcă în scurtele sale apariții să ne aducă aminte de un latinist convins de pe vremuri. Aici poate regizorul ar fi trebuit să intervină mai mult.
     O agitație perpetuă produce în scenă, prin desele și inopinatele sale apariții, Gabriela Valentir, încercând în rolul servitoarei Ioana să ne dea impresia unei colombine autohtone. Sever Bârsan se achită conștiincios de sarcinile de viitor soț al Marghioliței, dovedind destulă abilitate în a arăta că este și netot, dar și îndrăgostit de ea. Mihai Melinescu, specialist în știri externe, se pare destul de dezinvolt, se descurcă excelent în postura de văr al Marghioliței, având destul succes la public în scena ascunderii în dulap.
     O revelație produce însă excelentul actor cu multiple state de servicii Demeter András în rolul lui Her Franț Birman. Actorul se agită, aleargă, cântă, dansează, se tăvălește, se zbate convingător și suferă încercând să intre în grațiile jupânesei Zamfira, mama Marghioliței, stârnind de multe ori râsul asistenței.
     Regizorul a condus cu siguranță acțiunea, oferind de multe ori scene surprinzătoare și amuzante prin desele infuzii de interceptări ale publicului și dovedind, dacă mai era nevoie, că e un bun cunoscător al tainelor meseriei pe care a practicat-o cu modestie atâția ani în șir.
     Deși uneori ies la iveală cusăturile acțiunii, nedumerind de multe ori publicul, până la urmă scenariul propus de regizor e amuzant, completând acțiunea și reușind să dea celor două piesuțe o nouă viață. Decorul propus de Rodica Chelaru este foarte util, dând posibilitatea actorilor să intre și să iasă din scenă lejer, cu scop sau fără scop, și să nu se lovească involuntar de mobilă. Până la urmă, acțiunea Casei de producție TVR de a organiza și o producție proprie și de a o oferi publicului în lunile călduroase ale verii s-a dovedit utilă, pentru care redacția respectivă merită toate felicitările.
 
 
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală