resep masakan indonesia

recept pojok game jual obral berita bola delicious recipe resep masakan indonesia resep masakan indonesia Adi Sucipto News and Entertainment


| | Tipareste pagina Trimite prin email Trimite prin Yahoo Messenger

Desolidarizarea și refuzul vaccinării

Autor: Dr. Alexandru CUPACIU | 4 August 2017
     Discuțiile în contradictoriu asupra vaccinării au existat dintotdeauna, începând cu detractorii variolizării din secolul XVIII, în Franța, care se opuneau enciclopediștilor, apărători ai inoculării. Cu toate astea, recent, situația a luat amploare în multe țări. În PubMed, până în 2015, o căutare după cuvintele-cheie „vaccine refusal” găsea 572 de articole, din care 505 între 2000 și 2015 și numai 67 pentru perioada 1969–1999. Rezultatele unui studiu finanțat de OMS, din 2016, arată că 41% din francezi au reticențe vizavi de vaccinare, iar 17% au dubii în privința eficacității acestora. Situația nu se schimbă radical când vine vorba de medici și personal paramedical. Deși există vaccinuri sigure, recomandări clare ale experților și o țintă a Consiliului Uniunii Europene de acoperire vaccinală de 75% în spitale, nivelul de vaccinare împotriva gripei nu depășește 32% în Europa (1).
     Protecția personală este un important resort al comportamentului uman. În ce privește vaccinarea, decizia e luată după cântărirea riscului de infecție și a celui de apariție a unor efecte adverse. Percepția riscului nu e neapărat reflecția unor dovezi științifice și depinde de educație, cultură, experiență și discursul mediatic dominant.
     Beneficiul unui vaccin este strict personal dacă previne o boală fără să influențeze transmisia ei, cum este cazul vaccinului împotriva tetanosului sau al celui împotriva tuberculozei. Pentru majoritatea celorlalte (difterie,
Publicitate
rujeolă, pneumococ, meningococ etc.), beneficul este personal și colectiv, în sensul în care modifică transmisia bolii. În acest caz, vaccinul oferă prilejul unei fapte bune pentru comunitate. Cu cât sunt mai mulți oameni vaccinați într-o populație, cu atât boala se răspândește mai greu. Copiii prea mici sau oamenii bolnavi care nu pot fi vaccinați vor fi protejați de boală de imunitatea colectivă.
     Oamenii decid, într-adevăr, să se vaccineze dacă alții pot să beneficieze, însă numai dacă riscul personal perceput este suficient de scăzut. Într-un studiu realizat în Germania, oamenii aveau tendința să accepte vaccinarea dacă exista un interes colectiv numai atunci când costurile (de timp și bani) erau scăzute (2).
     E interesant de observat aici motivarea personalului medical față de două vaccinuri: împotriva hepatitei B și gripei. Avantajele vaccinării contra hepatitei B sunt în primul rând personale, pe când cele împotriva gripei țin mai degrabă de protecția pacienților. Un studiu recent, realizat în Germania, arată că rata de vaccinare împotriva hepatitei B printre studenții la medicină este mult mai mare decât cea pentru gripă (87% vs. 35%), deși amândouă vaccinurile sunt opționale (3).
     Să luăm acum exemplul poliomielitei: datorită unei bune acoperiri vaccinale, probabilitatea contractării virusului în cele mai multe țări este aproape de zero. Riscul subiectiv de reacții adverse e adesea mai mare de zero, și în felul acesta apar dileme sociale în care interesele personale par să fie în conflict cu interesele de grup. „Daca nu mă vaccinez, beneficiez de imunitatea colectivă împotriva virusului și nu mă expun reacțiilor adverse”, își spun unii.
     Exemplele de mai sus sunt elemente constitutive ale unei atmosfere sociale occidentale marcate de individualism. Vrem să-i ajutăm pe alții numai dacă nu ne costă mare lucru. De asemenea, amploarea pe care o capătă mișcările „vaccino-sceptice” e paralelă scăderii încrederii populației în industria farmaceutică. În ultimii 30–40 de ani, interesul pentru pacient a fost înlocuit treptat de interesul financiar al acționarilor din industrie (4). Astfel, distrugerea structurilor intelectuale și instituționale de solidaritate, cultul individualității și legea profitului sunt în spatele dezvoltării mișcărilor antivaccin.

 

 
Nota de subsol
Bibliografie
1. Hofmann F et al. Influenza vaccination of healthcare workers: a literature review of attitudes and beliefs. Infection. 2006 Jun;34(3):142-7
2. Betsch C et al. Inviting free-riders or appealing to prosocial behavior? Game-theoretical reflections on communicating herd immunity in vaccine advocacy. Health Psychol. 2013 Sep;32(9):978-85
3. Wicker S et al. Hepatitis B and influenza vaccines: important occupational vaccines differently perceived among medical students. Vaccine. 2013 Oct 17;31(44):5111-7
4. Cupaciu A. Legea profitului în industria farmaceutică. Viața Medicală. 2017(17):1
Articole in legatura
Nu exista articole in legatura.
Autori in legatura
Nu exista articole in legatura.
 
Galerii foto in legatura
Nu exista galerie asociata acestui articol.
Fisiere la download
Nu exista fisiere disponibile pentru download.
 

 
Viaţa Medicală